Animalul periculos care se răspândește tot mai mult pe teritoriul României. Oamenii nu-și mai găsesc liniștea de frică: „Atacă vânatul, ce prind, tot distrug / Am auzit zgomote, zbierau, pe la 3 dimineața, am ieșit cu lanterna”

De mai mulți ani, locuitorii României se confruntă cu un fenomen care se răspândește tot mai des. Pe teritoriul țării noastre, acest animal și-a făcut apariția în tot mai multe localități, dealuri și câmpii un animal care a băgat frica în oameni. Noaptea a devenit insuportabilă pentru români din cauza acestor animale care sunt și periculoase și atacă în haită.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu o expansiune rapidă a populației de șacali. Biologii sârbi au realizat un studiu detaliat asupra alimentației acestei specii, care sunt la bază câini sălbatici. Studiul s-a desfășurat pe 600 de stomacuri de șacal și a rezultat că lângă hoituri și cadavre, șacalii se hrănesc cu pui de iepuri și vulpi, dar și cu animale domestice, ceea ce le conferă o mare capacitate de adaptare la diferite tipuri de mediu și resurse disponibile.

Șacalul a fost identificat pe teritoriul României începând cu anul 1995, iar populația sa a crescut constant de atunci. În prezent, șacalii sunt întâlniți în aproape toate regiunile țării, cu excepția zonei de nord-vest. Estimările recente indică o populație de aproximativ 28.871 de șacali în România, potrivit unui raport al Ministerul Mediului din 2023. Aceștia se găsesc în special în zonele de câmpie și colinare, având o adaptabilitate remarcabilă la diverse habitate.

În ultimii ani, prezența șacalilor în România a devenit tot mai evidentă, iar efectele acestor animale asupra gospodăriilor și faunei autohtone sunt din ce în ce mai vizibile. De la zonele deluroase de pe malul râului Mureș până în colțurile izolate ale județului Dolj, șacalii au ajuns să terorizeze locuitorii și fermierii. Autoritățile și experții din domeniu se văd nevoiți să ia măsuri rapide pentru a preveni o posibilă criză agricolă și ecologică.

Locuitorii din Arad s-au numărat printre cei care au simțit impactul invaziei șacalilor chiar din 2022. În localitățile de pe malul râului Mureș, oamenii trăiesc cu frica de a ieși seara din case din cauza haitelor de șacali care se adună în zonă. „Este plin de ei, mai ales noaptea. Și ziua am mai văzut câteodată. Umblă în haită, parcă sunt copii, când plâng noaptea. Dacă găsesc un miel, îl mănâncă imediat,” povestește un cioban din localitatea Sânpetru German. Cu toate că unii locuitori au fost martori la atacurile animalelor asupra caprelor și oilor, frica de aceștia a fost amplificată de comportamentul haotic și imprevizibil al șacalilor.

Numărul acestora a crescut semnificativ în ultimele luni, iar prezența lor nu mai este o raritate. „Când se întunecă, încep să urle. Atacă vânatul, ce prind, tot distrug!” spune un alt localnic. Vânătorii avertizează că aceste animale pun în pericol nu doar animalele de fermă, ci și speciile sălbatice precum iepurii sau căprioarele.

Șacalul este un animal carnivor, asemănător cu lupul, dar de dimensiuni mai mici și cu un comportament mult mai viclean. Potrivit biologului Gabriel Herlo, șacalii au ajuns în România din Ucraina, fiind atrasi de culoarele râurilor mari, cum sunt Dunărea, Oltul și Mureșul. „Șacalul se adaptează rapid la mediul din Delta Dunării și, ulterior, în alte zone umede din țară. Aceste teritorii de luncă ale râurilor au devenit habitatul perfect pentru ei,” explică Herlo.

Pe măsură ce specia se răspândește, efectele asupra ecosistemelor locale devin din ce în ce mai grave. Pe lângă atacurile asupra animalelor domestice, șacalii distrug habitatul altor specii de vânat și pun în pericol biodiversitatea din zonele afectate.

Atacuri devastatoare asupra fermelor din Dolj

O alertă a fost declanșată și în martie 2023, când un atac al șacalilor a șocat locuitorii dintr-o comună din județul Dolj. Zeci de animale au fost ucise sau rănite în doar câteva ore, iar fermierii din zonă sunt îngroziți de perspectiva unui nou atac. Doru Burdujan, un fermier din localitate, povestește că a fost trezit noaptea de zgomote puternice. „Am auzit zgomote, zbierau, pe la 3 dimineața, am ieșit cu lanterna și când am venit aici am găsit făcut praf tot. Și au fugit, n-am apucat să văd bine că fiind beznă,” spune Burdujan, care a pierdut 9 miei și 11 oi în atacul șacalilor.

Acesta nu este un caz izolat. Fermierii din întreaga zonă se confruntă cu atacuri tot mai frecvente, iar temerea lor că animalele vor continua să facă ravagii în gospodării este tot mai mare. „Ne-au distrus șacalii. De-acum înainte, cred că nu mai ies afară,” adaugă soția fermierului, care se teme să își mai lase animalele nesupravegheate.

Primarul comunei Călărași, Sorin Sandu, spune că șacalii au invadat aproape toate zonele izolate din județ. „Nu doar că mănâncă animalele, dar distrug și culturile fermierilor. Acesta este semnul că șacalii nu mai au suficient de mâncare în sălbăticie și sunt obligați să se hrănească din gospodării,” a declarat Sandu, subliniind dificultățile cu care se confruntă fermierii din aceste zone.

Șacalii sunt recunoscuți pentru abilitatea lor de a supraviețui în condiții dificile, iar acest lucru se datorează în mare măsură alimentației lor omnivore. Potrivit cercetătorilor, acest comportament alimentar a contribuit semnificativ la expansiunea speciei în Europa și Balcani, zone unde în trecut șacalul era considerat o raritate.

Cu toate că șacalul era o specie rară pe teritoriul României, în ultimele decenii, acesta a început să se răspândească rapid, ajungând să provoace probleme în sudul țării, în Delta Dunării și chiar în zone din Transilvania. Expansiunea acestuia se datorează atât adaptabilității sale alimentare, cât și unui climat favorabil. În sudul României, șacalii au ajuns să devină o prezență frecventă, iar localitățile rurale din aceste regiuni sunt acum expuse riscurilor pe care aceste animale le pot aduce.

Șacalii se hrănesc cu resturi animale, dar și cu animale domestice mai mici, cum ar fi păsările sau oile. Ei pot ataca la fel de bine și oamenii. Dacă dealurile pe vremuri erau zone sigure, acum, majoritatea sunt populate de șacali periculoși.

Șacalul a reușit să se adapteze și să prolifereze rapid pe câmpurile din Europa și Balcani, lucru care a început cu mai bine de un secol în urmă. Se pare că, în perioada războaielor, șacalii au profitat de cadavrele lăsate în urma conflictelor, fapt care a ajutat la înmulțirea acestora.

Acum, șacalii nu mai sunt doar o specie de margine, ci o prezență tot mai obişnuită în peisajul faunist al Estului Europei. Răspândirea șacalilor poate duce la un dezechilibru al faunei și poate amenința alte specii de animale din regiunile pe care le invadează.