VIDEO Ce a scos la iveală Dunărea după cea mai mare scădere a nivelului apei din ultimii 30 de ani

Scăderea accentuată a nivelului Dunării produce din nou imagini spectaculoase, dar și îngrijorătoare. În mai multe zone din România și din statele traversate de fluviu au ieșit la suprafață bancuri uriașe de nisip, iar în unele sectoare au reapărut epave ale unor nave scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Specialiștii spun că fenomenul este provocat de combinația dintre temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor, iar efectele se resimt deja asupra navigației, transportului și ecosistemelor. Totuși, anul acesta, specialiștii spun că este cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani.

Imaginile surprinse în ultimele zile la Corabia, în județul Olt, arată cât de mult s-a retras apa Dunării. Zeci de ambarcațiuni au rămas blocate în zone unde, în mod normal, nivelul apei permite circulația fără probleme, iar în unele locuri fluviul s-a retras cu sute de metri de la mal.

Situația nu este însă una izolată și nici fără precedent. În perioadele în care Dunărea atinge cote extrem de scăzute, fluviul scoate la lumină urme ascunse de zeci de ani sub apă, inclusiv epave militare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Același fenomen a fost observat și în anii 2022 și 2024, când seceta severă a coborât debitul Dunării la valori istorice. Și nu doar în România, ci și în Serbia, spre exemplu.

Cele mai cunoscute sunt epavele flotilei germane scufundate în anul 1944 în estul Serbiei, în apropierea localității Prahovo. Navele făceau parte din retragerea forțelor naziste din Balcani și au fost scufundate pentru a împiedica înaintarea trupelor sovietice.

De fiecare dată când Dunărea scade puternic, bucăți din aceste nave ies din nou la suprafață. În unele zone sunt vizibile punți, structuri metalice și chiar elemente de armament, iar autoritățile avertizează că epavele reprezintă un pericol pentru navigație.

Anul acesta, nivelul extrem de redus al apei le-a făcut din nou vizibile, readucând în atenție una dintre cele mai impresionante moșteniri ale războiului păstrate pe fundul Dunării.

Și în Croația, scăderea debitului a scos la suprafață o navă comercială scufundată în anul 1937, în timp ce în alte sectoare ale fluviului au apărut întinse bancuri de nisip care au modificat complet traseele navigabile.

Nivelul Dunării a coborât în această săptămână la valori extrem de scăzute în România, Serbia și Croația, pe fondul valurilor succesive de caniculă și al deficitului sever de precipitații.

În multe sectoare ale fluviului au apărut insule de nisip întinse pe sute de metri, iar șenalul navigabil s-a îngustat considerabil. Din această cauză, navele comerciale sunt obligate să transporte încărcături mult mai mici pentru a evita eșuarea.

Problemele afectează inclusiv transportul de mărfuri. În Serbia, autoritățile au anunțat că importurile de combustibil transportate pe Dunăre au fost serios afectate, deoarece barjele și petrolierele pot naviga doar cu 30-40% din capacitatea normală.

Pe lângă transport, nivelul redus al apei afectează pescuitul, turismul și biodiversitatea din bazinul Dunării, specialiștii avertizând că perioadele lungi de secetă pot avea consecințe importante asupra ecosistemelor acvatice.

Experții în hidrologie și mediu spun că astfel de episoade devin tot mai frecvente. Temperaturile foarte ridicate accelerează evaporarea apei, iar lipsa precipitațiilor reduce alimentarea fluviului din afluenți și din zonele montane.

„Din cauza lipsei precipitațiilor și a creșterii temperaturilor ca urmare a schimbărilor climatice, avem mai multă evaporare și consemnăm niveluri extrem de scăzute ale apei”, a explicat Vladimir Stakic, editor al revistei sârbe Angling.

Meteorologii estimează că în perioada următoare nivelul Dunării ar putea înregistra doar creșteri ușoare, generate de ploile căzute în amonte, însă acestea nu sunt suficiente pentru a compensa deficitul acumulat în ultimele săptămâni.

Deși imaginile cu epavele ieșite din apă atrag atenția și stârnesc curiozitatea, ele reprezintă și un semnal al efectelor pe care seceta și schimbările climatice le au asupra celui de-al doilea fluviu ca lungime din Europa. Fenomenul, care până nu demult era considerat unul excepțional, începe să se repete din ce în ce mai des, transformând peisajul Dunării și afectând activitățile economice și viața comunităților de pe malurile sale.