Un templu somptuos se va ridica în centrul Brașovului. Cetățenii, scandalizați de planul catedralei. Primarul George Scripcaru a ieșit la atac

După mai bine de trei decenii de așteptare, unul dintre cele mai ambițioase proiecte religioase ale Brașovului face, în sfârșit, un pas decisiv: noua Catedrală Ortodoxă din Centrul Civic prinde contur. Ceremonia de sfințire a pietrei de temelie marchează nu doar începutul construcției, ci și împlinirea unui ideal născut imediat după căderea comunismului.

Luni, în a doua zi de Paște, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, a participat la ceremonia de sfințire a pietrei de temelie pentru viitoarea Catedrală Ortodoxă „Înălțarea Domnului”, ce urmează să fie construită în Centrul Civic al Brașovului.

Proiectul nu este unul nou. Ideea ridicării unei catedrale în această zonă a apărut încă din 1993, ca un gest de recunoștință față de eroii brașoveni căzuți în evenimentele din 1987 și 1989. După ani de blocaje, negocieri și demersuri administrative, inițiativa intră acum într-o etapă concretă.

Noua catedrală va avea și un ocrotitor de seamă: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, una dintre cele mai importante figuri ale teologiei românești din secolul XX, originar din județul Brașov.

Ceremonia s-a desfășurat în apropierea Bisericii de Lemn din Centrul Civic, un spațiu care, de altfel, a contribuit la formarea comunității de credincioși ce va da viață viitoarei catedrale.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale, printre care primarul George Scripcaru și președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea. Aceștia au fost distinși cu ordinul „Mitropolit Ioan Mețianu”, alături de avocatul Adrian Rusu, implicat în demersurile juridice ale proiectului.

„Sunt 33 de ani de când ne străduim să aducem Casa Domnului în acest loc. 33 este vârsta Mântuitorului la răstignire și înviere”, a subliniat avocatul, punctând simbolistica momentului.

În discursul său, Mitropolitul Laurențiu Streza a vorbit despre răbdarea și efortul din spatele acestui proiect, dar și despre rolul comunității.

El a subliniat că, dincolo de ziduri, comunitatea credincioșilor este deja formată, iar viitoarea catedrală va deveni expresia acestei unități. Construcția nu este gândită doar pentru prezent, ci ca un reper durabil pentru generațiile viitoare.

Mesajul a fost completat de edilul George Scripcaru, care a evidențiat importanța credinței într-o comunitate: dezvoltarea unui oraș nu înseamnă doar infrastructură și cultură, ci și valori spirituale care dau coeziune oamenilor.

La rândul său, Adrian Veștea a descris momentul drept unul „care trebuia să se întâmple”, subliniind nevoia reală a brașovenilor de un astfel de edificiu.

Unul dintre cele mai discutate subiecte a fost dimensiunea viitoarei construcții. Dacă documentațiile urbanistice permiteau o clădire impunătoare, de până la 80 de metri (și chiar 100 de metri cu tot cu turle), reprezentanții Mitropoliei au anunțat o variantă mult mai temperată.

Catedrala nu va depăși 25 de metri în înălțime, adică doar puțin peste un bloc cu patru etaje. Decizia vine în contextul dorinței de integrare armonioasă în peisajul urban al Centrului Civic.

Totuși, proiectul rămâne condiționat de aprobarea Planului Urbanistic Zonal și de relocarea actualei biserici de lemn.

Autoritățile și reprezentanții Bisericii au precizat că viitoarea catedrală nu va fi construită din fonduri publice. Mitropolitul Ardealului a lansat un apel către preoții și credincioșii din Brașov să se implice activ în susținerea proiectului, transformând construcția într-un efort colectiv.

Mai mult decât o clădire, viitoarea Catedrală Ortodoxă se anunță a fi un simbol: al memoriei, al credinței și al continuității.

După 33 de ani de așteptare, Brașovul este mai aproape de a adăuga pe harta sa încă un monument definitoriu — unul care leagă trecutul de viitor și comunitatea de valorile sale profunde.

Proiectul noii Catedrale Ortodoxe din Centrul Civic al Brașovului nu a fost bine primit de întreaga comunitate brașoveană din mai multe motive care țin atât de priorități, cât și de încrederea în deciziile autorităților.

În primul rând, mulți brașoveni consideră că orașul are nevoie mai urgentă de investiții în spitale, infrastructură sau spații verzi, nu de un nou lăcaș de cult, chiar dacă finanțarea nu ar proveni din bani publici.

Amplasarea în „inima” orașului a fost, de asemenea, contestată: Centrul Civic este văzut ca un spațiu valoros, care ar trebui folosit pentru proiecte cu utilitate publică largă.

În plus, planurile inițiale care permiteau o construcție de până la 80–100 de metri au alimentat temeri legate de impactul vizual și urbanistic, chiar dacă între timp s-a anunțat o variantă mai redusă.

Nemulțumiri au apărut și în legătură cu relocarea bisericii de lemn existente, dar și cu modul în care a fost gestionat proiectul de-a lungul anilor, marcat de procese și decizii percepute ca netransparente. Nu în ultimul rând, mulți cer o consultare reală a populației, considerând că un proiect de asemenea amploare ar trebui validat printr-un dialog public autentic.