Un inel vechi de 2.000 de ani, descoperit într-un palat scufundat din Egipt. Ce au găsit arheologii gravat pe el, o premieră pentru una dintre cele șapte minuni ale lumii antice

Un inel din bronz, descoperit de arheologi pe fundul Mării Mediterane, în apropierea orașului Alexandria din Egipt, oferă noi indicii despre una dintre cele mai impresionante construcții ale Antichității: Farul din Alexandria. Bijuteria a fost găsită în ruinele unui palat regal aflat pe o insulă scufundată și poartă o gravură considerată unică de specialiști. Este pentru prima dată când reprezentarea celebrului far este identificată pe un inel-sigiliu antic.

O echipă de arheologi care cercetează vestigiile scufundate ale Alexandriei a făcut o descoperire remarcabilă în timpul săpăturilor subacvatice desfășurate în portul istoric al orașului egiptean.

Este vorba despre un inel-sigiliu din bronz, pe suprafața căruia a fost gravată imaginea Farului din Alexandria, monument considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.

Descoperirea a fost anunțată de Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt și prezentată pe 9 octombrie 2026 de publicația științifică Live Science.

Obiectul a fost recuperat de pe insula Antirhodos, astăzi scufundată, care în Antichitate făcea parte din cartierul regal al Alexandriei. Aici se afla un complex palatinal folosit în perioada dinastiei Ptolemeilor, conducătorii faraoni ai Egiptului după moartea lui Alexandru cel Mare.

Arheologii consideră descoperirea deosebit de importantă nu doar datorită imaginii gravate, ci și datorită locului în care a fost găsit inelul.

Farul din Alexandria a fost una dintre cele mai înalte și mai spectaculoase construcții ale lumii antice. Ridicat în secolul al III-lea î.Hr., pe insula Pharos, monumentul avea rolul de a ghida navele care se apropiau de unul dintre cele mai importante porturi comerciale ale Mediteranei.

Construcția ar fi avut o înălțime de aproximativ 100–120 de metri, deși estimările diferă în funcție de sursele istorice.

Farul era alcătuit din mai multe niveluri, cu o bază pătrată, o secțiune intermediară octogonală și un nivel superior circular. În vârf se afla instalația de semnalizare luminoasă, care permitea navigatorilor să identifice intrarea în port.

Monumentul a rezistat mai bine de un mileniu, însă a fost grav avariat de o serie de cutremure, înainte de a dispărea definitiv în Evul Mediu.

Cum nu s-au păstrat reprezentări arhitecturale detaliate ale construcției, cercetătorii încearcă să-i reconstituie înfățișarea folosind descrieri antice, monede, obiecte decorative și fragmentele arhitecturale descoperite sub apă.

Inelul găsit recent adaugă o nouă piesă acestui puzzle istoric.

Potrivit lui Hisham El-Leithy, secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt, gravura seamănă cu reprezentările farului identificate pe monede din secolul al II-lea d.Hr.

Este însă prima reprezentare cunoscută a monumentului pe un inel-sigiliu.

Specialiștii au remarcat și unele particularități ale imaginii, inclusiv o posibilă reprezentare a fumului produs de focul din partea superioară a farului. Interpretarea nu este deocamdată confirmată.

Locul în care a fost găsit inelul este la fel de important ca obiectul în sine.

Insula Antirhodos făcea parte din Portus Magnus, marele port al Alexandriei, și găzduia unul dintre centrele puterii politice din Egiptul antic.

Palatul de pe insulă a fost observat și descris de istoricul și geograful grec Strabon, care a vizitat Egiptul între anii 29 și 25 î.Hr.

Descoperirea inelului ridică acum o întrebare importantă: a continuat palatul să fie folosit și după perioada în care a fost vizitat de Strabon?

Arheologul francez Franck Goddio, care coordonează cercetările Institutului European de Arheologie Subacvatică, consideră că obiectul ar putea indica existența unor activități administrative în interiorul complexului palatinal, inclusiv activități legate de administrarea celebrului far.

Această ipoteză ar putea explica de ce un inel purtând imaginea monumentului a ajuns într-o clădire asociată puterii regale.

Totuși, nu se știe cu certitudine cui i-a aparținut bijuteria.

O posibilitate este ca inelul să fi fost folosit de un funcționar, iar o alta este ca obiectul să fi aparținut unui negustor care utiliza imaginea farului drept simbol al Alexandriei.

Inelele-sigiliu erau utilizate în Antichitate pentru a imprima semne distinctive în ceară sau argilă, autentificând documente, corespondență ori recipiente comerciale.

Alexandria a fost fondată în anul 331 î.Hr. de Alexandru cel Mare și a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale, economice și politice ale lumii mediteraneene.

Orașul era celebru pentru biblioteca sa, pentru activitatea savanților și pentru portul care conecta Egiptul cu restul lumii antice.

De-a lungul secolelor, o parte din zona portuară a fost afectată de cutremure, mișcări ale terenului și modificări ale nivelului relativ al mării.

În urma acestor transformări, clădiri, monumente și întregi porțiuni ale cartierului regal au ajuns sub apă.

Astăzi, vestigiile reprezintă unul dintre cele mai importante situri de arheologie subacvatică din lume.

Cercetările conduse de Franck Goddio au scos la lumină numeroase obiecte care oferă informații despre viața din Alexandria antică, de la elemente arhitecturale monumentale până la obiecte folosite zilnic de locuitori.

În cadrul actualei campanii arheologice, cercetătorii investighează mai multe zone din portul estic, inclusiv vestigiile unui templu dedicat zeiței Isis, palatul de pe Antirhodos și alte structuri asociate cartierului regal.

Printre descoperiri se numără vase ceramice, amfore, recipiente din sticlă și lămpi cu ulei, datând din perioade cuprinse între secolul al IV-lea î.Hr. și secolul al IV-lea d.Hr.

Farul din Alexandria era inclus pe lista celor șapte minuni ale lumii antice, alături de Marea Piramidă din Giza, Grădinile Suspendate ale Babilonului, Statuia lui Zeus din Olympia, Templul Artemisei din Efes, Mausoleul din Halicarnas și Colosul din Rodos.

Dintre toate acestea, doar Marea Piramidă din Giza mai există astăzi într-o formă substanțial păstrată.

Farul din Alexandria a fost atât de cunoscut încât numele insulei pe care a fost construit, Pharos, a devenit în mai multe limbi termenul folosit pentru construcțiile destinate orientării navigatorilor. În limba română, cuvântul „far” are aceeași origine.

Monumentul a suferit distrugeri majore în urma cutremurelor medievale, în special a celor din secolele al XIV-lea. Ulterior, în secolul al XV-lea, pe locul său a fost ridicată fortăreața Qaitbay, folosindu-se inclusiv materiale provenite din ruinele construcției antice.

În ultimii ani, cercetătorii au recuperat și documentat blocuri masive de piatră aflate pe fundul mării, pentru a realiza reconstituiri digitale ale farului.

Descoperirea inelului oferă o altă categorie de dovezi: nu fragmente din clădire, ci o imagine realizată de oamenii care au cunoscut monumentul în perioada în care acesta încă exista.

Cercetările din portul Alexandriei continuă, iar echipele de specialiști intenționează să extindă investigațiile și în Golful Abu Qir, o altă zonă importantă pentru arheologia subacvatică a Egiptului.

În ceea ce privește inelul, datarea sa exactă și identitatea proprietarului rămân necunoscute.

Arheologul și istoricul maritim Hector Williams, de la Universitatea British Columbia, a explicat pentru The Art Newspaper că importanța deplină a descoperirii va putea fi evaluată după publicarea unor informații detaliate despre contextul arheologic în care a fost găsit obiectul.

Deocamdată, inelul din bronz reprezintă o mărturie rară despre felul în care una dintre cele mai cunoscute construcții ale Antichității era reprezentată pe obiectele personale.

Într-un palat dispărut sub apele Mediteranei, o gravură de numai câțiva centimetri a păstrat imaginea unui monument care a dominat timp de secole orizontul Alexandriei.