Senatul României a adoptat legea care interzice vânzarea cărnii sintetice
Senatul României a dat undă verde proiectului legislativ ce vizează carnea și produsele derivate din aceasta, stabilind astfel o interdicție clară asupra comercializării cărnii sintetice, produse în laboratoare din celule animale, pe teritoriul României.
Inițiativa legislativă, propusă de un colectiv de parlamentari din partidul PSD, are ca principal obiectiv stabilirea unui cadru legal clar pentru denumirea, prezentarea, etichetarea și vânzarea produselor din carne. Miza principală a acestui demers este protejarea sănătății cetățenilor, garantarea respectării standardelor de igienă și asigurarea unei informări transparente pentru consumatori, conform declarațiilor din raportul comisiei de specialitate.
Legislația clarifică faptul că denumirea de "Produs românesc" pe etichetele produselor din carne se referă exclusiv la carnea provenită 100% din fermele aflate pe teritoriul României. Mai mult, este interzisă folosirea acestei sintagme și a culorilor drapelului național pe etichete dacă produsul nu respectă această condiție.
O altă prevedere cheie a actului normativ este faptul că etichetele produselor vor trebui să conțină un cod QR și prețul de achiziție, aceasta fiind valabilă atât pentru produsele interne, cât și pentru cele importate.
Proiectul legislativ subliniază că vânzarea cărnii sintetice, obținută în laboratoare din celule animale, este interzisă în totalitate pe piața internă. Aceasta include și produsele culinare din sectorul alimentației publice care utilizează carne sintetică în prepararea lor.
Următorul pas în procesul legislativ este dezbaterea propunerii de către Camera Deputaților, care va avea rolul final în adoptarea acestei legi.
Ce este carnea sintetică?
Carnea sintetică, cunoscută și sub numele de carne de laborator, carne cultivată sau carne in vitro, este o formă de carne produsă prin cultivarea de celule animale într-un mediu controlat, fără a fi nevoie de creșterea și sacrificarea animalelor tradiționale.
Carnea sintetică este produsă prin prelevarea unei probe mici de celule (de obicei celule musculare) de la un animal viu. Aceste celule sunt apoi plasate într-un mediu nutritiv care le permite să se multiplice și să se dezvolte în țesut muscular.
Susținătorii cărnii sintetice argumentează că aceasta poate oferi o soluție mai sustenabilă și etică pentru producția de carne, având în vedere problemele asociate cu industria cărnii tradiționale, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea intensivă a resurselor, defrișările și problemele legate de bunăstarea animalelor.
Deși costurile inițiale pentru producerea cărnii sintetice au fost ridicate, se așteaptă ca acestea să scadă pe măsură ce tehnologia se maturizează și devine mai accesibilă.
Se lucrează intens pentru a asigura că textura, gustul și aspectul cărnii sintetice să fie cât mai apropiate de carne reală. În funcție de metoda de producție și de gradul de maturitate al tehnologiei, carnea sintetică poate varia în ceea ce privește calitatea și similitudinea cu carnea tradițională.
Singapore și SUA sunt două dintre țările care au făcut pași semnificativi în direcția reglementării și aprobării vânzării cărnii produse în laborator.
Carnea tradițională vs carnea sintetică? Care este mai sănătoasă pentru consumul uman?
Carnea tradițională, pe care o cunoaștem de mult timp, vine direct de la animalele crescute pe câmpuri și în ferme. Uneori, pentru a crește mai repede, animalele pot primi antibiotice și hormoni. Dar, ca în orice familie, există riscul ca un membru să se îmbolnăvească, iar cu carnea tradițională există uneori riscul de a lua anumite boli dacă nu e gătită bine.
Pe de altă parte, avem carnea crescută în laborator produsă într-un mediu curat și controlat, fără să trebuiască să creștem un animal întreg. Aici, nu există nevoie de antibiotice sau hormoni și nici riscul bolilor nu este așa de mare. Acest control precis înseamnă că, dacă vor, oamenii de știință pot îmbogăți carnea cu vitamine sau minerale specifice sau pot reduce grăsimile nedorite. Acest lucru ar fi mult mai greu în natură, unde animalele absorb nutrienții din mediul înconjurător și dieta lor, și unde există multe variabile care pot afecta calitatea și compoziția cărnii.
Totuși laboratorul, în contextul producției de carne în vitro, poate fi văzut ca un mediu controlat și avansat tehnologic, însă, ca orice proces nou, poate prezenta anumite riscuri.
În primul rând, procesul de cultivare a țesuturilor în laborator poate introduce variații neintenționate în structura celulară sau în compoziția cărnii. Aceste variații pot rezulta din erori în proceduri sau din interacțiuni neprevăzute între celule și mediul de cultură.
Chiar dacă laboratorul este un mediu steril, există întotdeauna un risc de contaminare. Agenți patogeni sau microorganisme nedorite pot compromite integritatea și siguranța produsului final.
În plus, tehnologia și echipamentele utilizate în producția cărnii în vitro sunt încă în stadii incipiente. Aparaturile pot avea defecțiuni sau pot fi utilizate incorect, ceea ce poate duce la rezultate neconforme.
De asemenea, dat fiind că este o tehnologie relativ nouă, nu avem încă date pe termen lung privind consumul cărnii produse în laborator. Posibilele efecte asupra sănătății umane, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, rămân o zonă de interes și cercetare.
Producția tradițională de carne are un impact semnificativ asupra mediului. Aceasta necesită resurse vaste, precum:
- Apă: Creșterea animalelor pentru carne necesită cantități imense de apă, atât pentru consumul animalelor, cât și pentru irigarea culturilor folosite la hrănirea lor.
- Teren: Se utilizează suprafețe mari de teren pentru pășunat și culturile folosite pentru a hrăni animalele. Acest lucru poate duce la defrișări și pierderea habitatelor naturale.
- Emisii de gaze cu efect de seră: Animalele, în special vitele, produc metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon. De asemenea, procesele agricole și transportul contribuie la emisiile totale.
- Energie: Fermele industriale consumă cantități mari de energie pentru încălzire, răcire și transport.
În contextul încălzirii globale, unde vedem efectele schimbărilor climatice chiar și în România, cu temperaturi neobișnuit de ridicate la sfârșitul lunii octombrie, este esențial să căutăm alternative mai sustenabile. Carnea produsă în laborator promite să fie o astfel de alternativă, ce ar putea să aibă un impact mai redus asupra resurselor și mediului.
Ne punem întrebarea: de ce o alternativă la carnea tradițională, dacă se dovedește a fi sigură pentru om și mai bună pentru mediul înconjurător, este interzisă în țara noastră?
