Șeful Pentagonului susține că Statele Unite nu mai sunt axate pe siguranța Europei
Pete Hegseth, noul secretar al apărării al SUA, a fost recent la Bruxelles pentru a participa la o întâlnire a miniștrilor apărării din cadrul grupului de contact pentru Ucraina, desfășurată la sediul NATO. În cadrul acestei întâlniri, șeful Pentagonului a declarat că SUA nu mai este „axată în principal” pe securitatea Europei și că Europa trebuie să preia conducerea în apărarea Ucrainei. De asemenea, Hegseth a explicat că restaurarea granițelor Ucrainei de dinainte de 2014 nu este un obiectiv realist și a îndemnat statele europene membre NATO să își mărească bugetele de apărare la 5% din PIB pentru a proteja mai bine continentul.
Statele Unite sugerează Europei să-și adune forțele
Șeful Pentagonului a spus că este „aici astăzi pentru a exprima în mod direct și fără echivoc faptul că realitățile strategice actuale împiedică Statele Unite ale Americii să fie axate în principal pe securitatea Europei”, deși formularea a fost vizibil mai moderată comparativ cu un comunicat de presă transmis presei anterior, în care era precizat că SUA nu mai este „principalul garant al securității în Europa” și părea să sugereze o redefinire a alianței NATO, veche de 75 de ani, creată după al Doilea Război Mondial pentru a proteja Europa de Vest de blocul sovietic.
Însă, într-un discurs susținut în fața grupului de contact pentru Ucraina, format din miniștrii apărării, și prezidat de secretarul britanic al apărării, John Healey, Pete Hegseth a adoptat un ton mai reținut, cu o zi înainte de a participa la primul său summit NATO al miniștrilor apărării.
Hegseth a spus că SUA își redirecționează prioritățile militare către apărarea propriului teritoriu și descurajarea Chinei și a cerut statelor europene membre NATO să își mărească bugetele pentru apărare la 5% din PIB pentru a proteja mai bine continentul.
Ca exemplu, Pete Hegseth a spus că Europa „trebuie să furnizeze cea mai mare parte a ajutorului letal și non-letal pentru Ucraina” în viitor – deși nu a afirmat că SUA va opri complet sprijinul său militar, care a fost esențial în ajutorul acordat Kievului pentru a rezista invaziei ruse.
El a reiterat poziția lui Trump conform căreia „oprirea luptelor și atingerea unei păci durabile” în Ucraina este o prioritate de vârf – și că Kievul trebuie să recunoască faptul că nu poate recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia.
„Trebuie să începem prin a recunoaște că revenirea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist”, a spus Hegseth, conturând o poziție inițială pentru orice negocieri de pace cu Rusia.
„Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a adăugat el, deși această declarație ar putea fi interpretată ca o recunoaștere efectivă a anexării Crimeei și a unor părți din Donbas de către Rusia.
Kievul ar obține pacea doar prin „garanții de securitate solide”, dar Hegseth a exclus aderarea Ucrainei la NATO. În schimb, pacea ar trebui asigurată de „trupe europene și non-europene capabile”, dar a subliniat că acestea nu vor proveni din SUA.
Orice trupe britanice sau europene care ar ajunge să fie desfășurate în Ucraina nu ar face parte dintr-o misiune NATO și nu ar beneficia de protecția articolului 5 al alianței, a adăugat Hegseth, ceea ce înseamnă că ele ar depinde efectiv de ajutorul statelor participante.
Deși Hegseth a prezentat unele poziții pentru atingerea păcii în Ucraina, puțini experți cred că există progrese diplomatice serioase. Rusia, care câștigă teren pe câmpul de luptă, rămâne dornică să își consolideze avantajul și a cerut ca Ucraina să cedeze și mai mult teritoriu și să fie, în esență, demilitarizată ca parte a unui acord.
La începutul acestei săptămâni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru The Guardian că Europa nu este capabilă să ofere garanții de securitate solide Kievului fără implicarea SUA. „Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a spus el.
O forță multinațională de descurajare, bazată în Ucraina după un eventual armistițiu, ar trebui să aibă între 100.000 și 150.000 de soldați, a spus Zelenski, deși acest număr ar fi mult mai mic decât cei peste 600.000 de soldați ruși din teritoriile ocupate.
Având în vedere dificultățile de recrutare cu care se confruntă multe armate europene, inclusiv cea britanică, nu este clar dacă o astfel de forță ar putea fi constituită fără implicarea SUA.
S.U.A. cere bani ca să se apere de China, într-un eventual război
Deviind de la textul pregătit, Hegseth a subliniat că SUA dorește ca aliații NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare și a lăudat Polonia pentru atingerea acestui nivel. Aceasta ar însemna o dublare a bugetului de apărare al Marii Britanii, care în prezent este de 2,33% din PIB.
Pete Hegseth a explicat că această schimbare de orientare este necesară deoarece SUA „se confruntă cu amenințări semnificative la adresa teritoriului său” și este concentrată pe securitatea frontierelor. În același timp, a adăugat: „Ne confruntăm, de asemenea, cu un competitor de talie mondială în China comunistă, capabil să amenințe teritoriul american și interesele noastre naționale esențiale în Indo-Pacific”.
„SUA acordă prioritate descurajării unui război cu China în Pacific, recunoscând realitatea resurselor limitate și luând decizii strategice pentru a asigura o descurajare eficientă. Pe măsură ce Statele Unite își îndreaptă atenția către aceste amenințări, aliații europeni trebuie să preia inițiativa”, a adăugat el.
Poziția lui Hegseth reflectă prioritățile exprimate în mod repetat de președintele SUA, conform cărora Europa trebuie să își mărească bugetele de apărare și să contribuie mai mult la propria securitate, deși acestea nu merg până la a spune că SUA nu ar proteja un membru NATO în cazul unui atac.
Articolul 5 al NATO stipulează că, dacă un stat membru este atacat, celelalte trebuie să fie pregătite să intervină în apărarea sa. Acesta a fost invocat o singură dată în istoria alianței, atunci când SUA a fost atacată pe 11 septembrie 2001, scrie The Guardian.
