Interviu cu Paul Ispas, candidatul experiment la alegerile prezidențiale 2025: „Coșmarul logistic care stă în spatele strângerii semnăturilor pentru Simion și Gavrilă indică ori fraudă, ori că au mințit”
Paul Ispas, în vârstă de 36 de ani și absolvent al Facultății de Științe Politice, a depus vineri, 14 martie, candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024, dar cu o intenție mai profundă decât simpla participare la competiția electorală. Deși nu își dorea să ajungă președinte, candidatul experiment la alegerile prezidențiale din 2025 a ales să strângă semnături pentru a atrage atenția asupra unor aspecte fundamentale ale procesului electoral din România.
Paul Ispas a dorit să evidențieze dificultățile cu care se confruntă un candidat independent, fără sprijin financiar sau echipe de campanie, pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare.
Acțiunea sa a avut scopul de a arăta cum sistemul electoral favorizează partidele politice, lăsând în umbră candidații independenți. În plus, Paul Ispas a dorit să demonstreze cum procesul de strângere a semnăturilor este susceptibil la fraude, făcând astfel un experiment civic pentru a înțelege mai bine cât de transparent și corect este acest sistem.
În ciuda faptului că Paul Ispas și-a depus candidatura cu doar 850 de semnături strânse în două luni, el a făcut acest lucru conștient de imposibilitatea de a fi acceptat oficial în competiția prezidențială. BEC a respins candidatura lui Paul Ispas, lucru la care tânărul candidat se aștepta. Una dintre condițiile pe care un candidat la prezidențiale trebuie să o îndeplinească este să adune 200 de mii de semnături de susținere din partea oamenilor.
Potrivit, AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), „un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi la alegerile pentru Preşedintele României din 24 noiembrie 2024, respectiv poate susţine mai multe liste de candidaţi sau candidaţi independenţi la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie”.
Una dintre principalele nemulțumiri ale lui Paul Ispas a fost legată de posibilele practici frauduloase care se petrec în procesul de strângere a semnăturilor. El a menționat în interviul Actualitate.net că, în cazul unor candidați cunoscuți, precum George Simion și Anamaria Gavrilă, aceștia nu ar fi avut probleme în a strânge cele 200.000 de semnături necesare.
Totuși, Paul Ispas a semnalat faptul că există semne clare de fraudă, cum ar fi semnături falsificate, care au fost adunate rapid și într-un mod care ne ridică mai multe semne de întrebare, mai ales că a trecut prin acest proces și știe cât de greoi este. Reamintim că George Simion și Anamaria Gavrilă au avut la dispoziție aproximativ trei zile pentru a strânge 200.ooo de mii de semnături fiecare.
După acest experiment de adunare a semnăturilor, Paul Ispas s-a hotărât să meargă mai departe, astfel că lucrează la un proiect de lege care vizează digitalizarea procesului electoral, astfel încât cetățenii să poată avea un control mai mare asupra acestuia. Candidatul experiment consideră că acest demers ar reduce semnificativ riscurile de fraudă și ar facilita participarea cetățenilor la procesul electoral.
Paul Ispas a răspuns la câteva întrebări importante pentru Actualitate.net într-un scurt interviu.
Paul Ispas: „Corupția în politica Românească nu a dispărut, în ciuda aclamărilor făcute Marcel Ciolacu și alți politicieni”
Actualiatate.net - Ați strâns 850 de semnături în 2 luni pentru a evidenția frauda de la alegeri. Ați luat în considerare și aspectul popularității? Spre exemplu, un candidat independent anonim nu se bucură de aceeași popularitate, astfel că nici de același număr de semnături precum un candidat care este sprijinit de un partid sau care are o experiență în politica românească. În cazul de față, figura lui este cunoscută de oameni.
Paul Ispas - „Popularitatea este într-adevăr un factor important în convingerea cetățenilor să își ofere susținerea. Bineînțeles că am luat în considerare acest aspect, fiind ferm conștient că șansele mele să strâng cele 200.000 de semnături cu investiție minimă și ca independent necunoscut în afara ”bulei” personale sunt minime. Scopul acțiunii mele a fost de a vedea care sunt barierele pe care sistemul electoral curent le pune unei peroane ca mine. Ulterior, am realizat cât de fraudabil este acest sistem pre-electoral, și m-am convins să merg până la capăt cu demersul, respectiv să văd cu ochii mei la BEC cum sunt verificate listele de susținători. Ca o nuanță, este prima dată când o spun public, obiectivul personal a fost acela de a ajunge la 10.000 de semnături. Văzând reticența cetățenilor în a susține un candidat necunoscut, am realizat că nu am șanse mari să ajung acolo.”
Actualitate.net - Acum, depinde și de imaginea pe care o are, însă, de exemplu, George Simion și Anamaria Gavrilă au avut timp să devină cunoscuți, apoi să strângă și semnături. Sau credeți că nu a fost posibil ca în trei zile să strângă cele 200 de mii de semnături? Până la urmă, pentru a strânge 200 de mii de semnături în trei zile, care este forța de care trebuie să dispună un om?
Paul Ispas - „Cu siguranță că atât George Simion cât și Anamaria Gavrilă nu ar fi avut probleme să strângă cele 200.000 de semnături în 50 de zile. Sunt cunoscuți și au aparatele de partid necesare. Totuși, coșmarul logistic care stă în spatele strângerii a aproape un milion de semnături pentru cei doi, în două zile, indică în mod clar că fie le strângeau din timp, deci au mințit, fie o bună parte din semnăturile cetățenilor nu sunt olografe, deci vorbim de fraudă. Practic, forța de care ar trebui să dispună cei doi are trei factori: aparatul de partid, susținerea financiară și credibilitatea în fața electoratului lor. Toate asezonate cu un management impecabil. Chiar și așa mă îndoiesc serios în privința autenticității tuturor semnăturilor, mai ales în lumina dovezilor din spațiul public.”
Chiar dacă Paul Ispas nu urmărea să ajungă președinte, candidatura sa a avut un impact semnificativ asupra imaginii sale publice. Întrebat despre viitoarea sa implicare politică, candidatul experiment a menționat că nu va renunța la demersurile sale, însă nu intenționează să se implice într-o politică activă de partid.
În schimb, el vrea să își continue munca pe zona civică, colaborând cu o echipă independentă pentru a influența modificările legii electorale, colaborând astfel cu parlamentarii. De asemenea, Paul Ispas este ferm convins că schimbările care vizează digitalizarea procesului electoral sunt extrem de importante pentru viitorul democrației în România.
Actualitate.net - Cu ocazia depunerii candidaturii la prezidențiale ați devenit, iată, și cunoscut printre oameni. Acum sunteți cât de cât o față cunoscută, ce doriți să faceți mai departe? Care va fi implicarea politică? Va exista una?
Paul Ispas - „Nu vreau să opresc acest demers aici. Deja lucrez, împreună cu o echipă independentă, la un draft pentru modificarea legii electorale în sensul digitalizării acestui proces. Scopul meu este să redau controlul cetățenilor asupra acestui proces pre-electoral profund fraudabil. Evident, acest proiect de lege va trebui să fie votat de către Parlament și propus de un grup de parlamentari. Aceasta e modalitatea facilă, cea mai complicată ar fi inițiativa civică, unde avem nevoie de 100.000 de semnături pe o propunere de lege. Personal aș prefera un consens parlamentar unui efort de acest fel, însă dacă nu ajungem să avem legea votată și adoptată în timp util, voi merge cu demersul în stradă.”
Actualitate.net - Avem, în acest moment, 12 candidați la prezidențiale. Îi regăsim pe site-ul BEC. Care dintre cei 12 credeți că merită votul dvs. și de ce?
Paul Ispas - „Nu sunt complet decis. Consider că modul în care candidații se comportă în campania electorală este un factor important în luarea unei decizii. Am văzut în 2024 cum Orban și-a retras candidatura în favoarea lui Lasconi. Personal consider că per ansamblu lista propusă aduce candidați de o calitate obiectiv mai bună decât a celor din 2024, cel puțin în privința celor cu șanse. Pentru că sunt un pro-european convins, mă voi decide în principal asupra unora dintre candidații care îmi împărtășesc valorile, care sunt realiști și care au demonstrat că pot lucra cu majorități diferite pentru interesul cetățeanului. Sunt sătul de politica pentru putere și îmi doresc politicieni care pun cetățeanul în prim plan.”
Actualitate.net -Într-un exercițiu de imaginație, dacă ați fi președinte, ce ați face diferit față de ce cei care au fost până acum la conducerea țării?
Paul Ispas - „Aș acorda mult mai multă atenție societății civile, culturii și Inițiativei Celor Trei Mări. Societatea civilă nu a fost susținută aproape deloc în ultimii zece ani de către președinție și sunt atâtea zone în care a demonstrat competență. Vorbim de domenii precum prevenirea abandonului școlar, inițiative de mediu, protecția pădurilor, întărirea democrației sau orice alt demers civic sănătos. Asta se poate face și prin implicarea activă a Președintelui, și prin crearea unui fond sub patronatul Administrației Prezidențiale care să susțină asemenea acte ale societății civile.
În privința culturii, vă spun sincer, sunt profund dezamăgit de felul în care toți candidații tratează subiectul. Avem cea mai mică piață de carte din Europa și cel mai mic număr de angajați în domeniul culturii în Europa. Președintele a fost rareori văzut la evenimente culturale.
Eu aș organiza un eveniment lunar recurent la Cotroceni în care să se celebreze diferite rezultate ale culturii Românești, fie că vorbim de teatru, arte plastice, muzică, film sau literatură. Dacă Președintele nu este promotor sau consumator de cultură, nu putem avea pretenția ca cetățenii să fie.
Cât despre Inițiativa Celor Trei Mări, aș urmări extinderea acesteia peste scopul inițial, acela de cooperare în infrastructură. Aș cere statelor membre să cooperăm la nivel de securitate cibernetică și aș propune unirea eforturilor pentru a crea un laborator comun de Inteligență Artificială.
Niciuna dintre țările membre I3M nu are capacitatea să dezvolte de una singură așa ceva în mod eficient și competitiv, dar împreună am putea reuși. Un alt aspect ar fi creșterea colaborării pe securitate militară, mai ales în contextul amenințării SUA de părăsire a NATO.
Și da, aș reda Cotroceniul cetățenilor. Până mai ieri părea o fortăreață, însă ar trebui să fie un simbol al României și un garant al democrației. Aș vrea să văd copii jucându-se în grădină și turiști vizitând cu zâmbetul pe buze acea capodoperă arhitecturală.”
Actualitate.net - Sunt politicienii români corupți la noi în țară? Există justiție în adevăratul sens al cuvântului în România? Dacă se poate să și argumentați, vă rog.
Paul Ispas - „Corupția în politica Românească nu a dispărut, în ciuda aclamărilor făcute Marcel Ciolacu și alți politicieni. Aș spune chiar că dimpotrivă, s-a redus capacitatea Justiției să poată acționa împotriva acestui flagel. Prescripțiile ca urmare a deciziei CCR sunt doar un exemplu. Activitatea DNA a scăzut dramatic după plecarea Laurei Kovesi, și nu îmi dau seama dacă este vorba despre conducerea DNA sau noul mod de organizare al acestei instituții.
Totuși, când avem un Prim-Ministru care inițial neagă că ar fi zburat la Monaco, cu un zbor privat, apoi își aduce vag aminte, apoi spune că a pierdut chitanțele, apoi produce niște documente îndoielnice, este clar că o formă de corupție există.
M-aș bucura să fie vorba doar de atât, dar nu este. Durerea mea, ca cetățean, este că lupta anti-corupție a căzut în plan secund după lupta pentru parcursul European. Durerea mea ca politolog este că lupta anti-corupție slăbește încrederea în instituțiile statului în loc să o consolideze și dă apă la moară celor care vor să ne devieze de pe parcursul European.”
Actualitate.net - Este România o țară democratică, având în vedere ce s-a întâmplat la alegerile de anul trecut?
Paul Ispas - „Pentru cei care confundă democrația cu electoralismul, cu siguranță da. Eu însă nu cad în această capcană. Consider că orice regim democratic sănătos trebuie să aibă mecanisme de auto corecție pe care să le pună în practică atunci când este necesar.
Problema stă în reacția întârziată a instituțiilor care ar trebui să declanșeze acest mecanism de auto corecție. Nu avem proceduri rapide ale parchetelor și instanțelor în situații de fraudă electorală.
CCR-ul funcționează în principal pe bază de sesizări. BEC nu poate decide sau propune anularea alegerilor prezidențiale. În cazurile extreme de încălcare a legislației electorale s-a dovedit că reacțiile sunt greoaie.
România a primit un nou rating negativ, acela de regim hibrid în indicele de democrație al EIU. Totuși, suntem la 0.01 puncte distanță de indicatorul anterior, acela de democrație emergentă (5.99 versus 6.00). Nu cunosc prea bine cum funcționează acest indice, însă putem fi de acord că România nu este complet la statutul de regim hibrid, și cu siguranță dacă alegerile din primăvară vor merge bine, vom crește în cazul acestui rating.
Ca ultimă problemă la acest punct, decizia CCR de anulare a alegerilor a redus considerabil încrederea cetățenilor în alegeri, în puterea votului lor și în instituții precum CCR. Am vorbit cu prea multă lume care spune că nu vor mai merge la vot niciodată.”
Actualitate.net - Călin Georgescu este omul pe care îl vor cu adevărat românii sau oamenii au fost păcăliți? Care credeți că au fost instrumentele de care s-a folosit pentru a câștiga încrederea românilor și de ce l-au văzut ca pe un salvator?
Paul Ispas - „Călin Georgescu a fost un fenomen care a apărut și dispărut cu aceeași vâltoare. Cât am strâns semnăturile pentru candidatura mea, am stat de vorbă cu câțiva oameni care regretă decizia de a-l vota. Aceștia au recunoscut că s-au informat exclusiv de pe TikTok în privința candidaților pentru prezidențiale.
Desigur, există un număr uriaș de români care îl susțin în continuare, iar motivele sunt puține, dar puternice: mesajele lui Georgescu au pornit niște emoții neexplorate până acum, și un larg segment dintre votanții săi refuză să creadă că au fost păcăliți. Nici instituțiile statului nu au clarificat suficient pentru acest segment de votanți de ce au fost anulate alegerile și, ulterior, invalidată candidatura lui.
Totodată, deși România a crescut constant și bine din punct de vedere economic în ultimii ani, se perpetuează senzația de nesiguranță economică și de lipsă de realizări naționale. Unora le vine lesne să viseze la o România care ”stăpânește lumea”, mai ales când sunt mințiți că am fost mult mai mari înainte decât acum. Frângerea viselor și speranțelor electoratului nu se poate face fără să te aștepți la ranchiună. Și, din păcate, mulți cetățeni așteaptă un salvator pentru situația lor aparentă, neînțelegând că au și ei puterea de a schimba lucrurile în bine.”
Paul Ispas: „Să ajungi numărul nouă în trendingul global pe TikTok este o realizare imposibilă fără bani, boți și ură”
Actualitate.net - Se poate să devii atât de cunoscut pe social media și, în general, fără să investești bani într-o campanie? Credeți în puterea unui mesaj care poate deveni manifest la nivel național, așa cum susținea Călin Georgescu?
Paul Ispas - „Există un motiv nediscutat pentru care ideologiile interbelice sunt interzise, anume acelea că sunt foarte atractive pentru populație. Evident, sunt periculoase pentru pace, stat de drept și minorități. Însă o persoană care propovăduiește idei radicale, de genul distrugerii sistemului, se poate bucura de popularitate mare în social media. A se vedea cazul Șoșoacă. Motivul este simplu, algoritmii social media promovează conținut care generează reacții, iar conținutul care generează cele mai multe reacții este din două categorii: umor și ură.
Cât timp mediile sociale vor fi niște afaceri centrate pe atragerea și menținerea atenției utilizatorilor, conținutul care ideologic îl atacă pe ”celălalt” va avea câștig de cauză în fața ideilor constructive sau salutare. Georgescu a mers pe emoție și pe mesaje de tipul ”dărâm sistemul ca să fac ceva mai bun”. Asta a prins la oameni.
Totuși, sunt de părere că fără susținerea financiară în privința promovării aparent organice a conținutului său, dar am văzut ulterior că vorbeam de conturi false, mesajul lui nu ar fi putut să acopere atât de repede atât de ușor o paletă largă din electorat. Să ajungi numărul nouă în trendingul global pe TikTok este o realizare imposibilă fără bani, boți și ură.”
Pe Paul Ispas îl găsiți pe rețelele de socializare:
- Facebook - Paul Ispas (IsPaul)
- Instagram - the_ispaul
- Blog personal - ispaul.ro
