Imagini greu de privit cu groapa comună din Insula Mare a Brăilei. Cadavrele erau adunate și transportate noaptea cu căruțe din lagărul de la Salcia. Peste 1.500 au murit în chinuri groaznice: „Aici s-a încercat ștergerea urmelor crimelor”

O nouă groapă comună cu victime ale lagărului de muncă de la Salcia, unul dintre cele mai dure centre de detenție ale regimului comunist, a fost descoperită de istoricul Marius Oprea și echipa sa de arheologi în apropierea localității Agaua, din Insula Mare a Brăilei, scrie jurnalistul Răzvan Popa de la Jurnalul.ro, unde puteți viziona imaginile și video de la fața locului.

În doar câteva zile de cercetări, specialiștii au scos la suprafață 23 de schelete, dispuse în șiruri sau înghesuite în lăzi improvizate din lemn. Unele dintre oseminte aparțin unor persoane îngropate câte două sau chiar câte patru în aceeași ladă, fără sicrie și fără însemne funerare.

Descoperirea face parte dintr-o investigație mai amplă privind victimele lagărului Salcia, unde, potrivit documentelor și estimărilor istoricilor, aproximativ 1.500 de persoane au murit între anii 1952 și 1964.

Potrivit cercetărilor prezentate de Marius Oprea, morții nu erau înhumați individual imediat după deces. Cadavrele erau adunate și transportate noaptea cu căruțe de la lagăr până la marginea cimitirului din Agaua, aflat la aproximativ cinci kilometri distanță.

Arheologii au găsit dovezi că multe dintre victime au fost depuse în lăzi folosite inițial pentru transportul alimentelor sau al uneltelor. În unele cazuri, lemnul s-a degradat în timp, iar osemintele s-au amestecat în interiorul gropilor.

Analiza preliminară a scheletelor indică urme specifice subnutriției severe, bolilor și condițiilor extreme de detenție. Unele trupuri au fost aruncate în gropi după ce intraseră deja în stare avansată de descompunere.

Salcia a funcționat ca lagăr de muncă în Insula Mare a Brăilei, într-una dintre cele mai dificile zone ale sistemului concentraționar comunist. Deținuții erau folosiți la lucrări agricole și la construirea digurilor care protejau terenurile din lunca Dunării.

Potrivit mărturiilor și documentelor de arhivă, deținuții lucrau în condiții extreme, cu hrană insuficientă și sub supravegherea permanentă a gardienilor. Printre cei închiși aici se aflau deținuți politici, preoți, intelectuali și persoane considerate de regimul comunist „dușmani de clasă”.

Mortalitatea ridicată a determinat autoritățile să organizeze înhumări colective, multe dintre ele rămase necunoscute până în prezent.

Cercetările istorice arată că nu toate victimele au fost transportate la Agaua. O parte dintre deținuții care au murit în timpul lucrărilor la diguri au fost îngropați direct în zonele unde și-au pierdut viața.

Istoricii investighează de mai mulți ani informații potrivit cărora anumite porțiuni ale digurilor ridicate în anii '50 ar putea ascunde și astăzi rămășițe umane.

Potrivit lui Marius Oprea, autoritățile comuniste au încercat să ascundă urmele deceselor prin amplasarea gropilor comune în apropierea cimitirelor locale, astfel încât, în timp, acestea să fie acoperite de noi morminte.

Printre puținii martori rămași în viață se află Viorel Axinte, un fost tractorist care a lucrat în zonă în perioada funcționării lagărului.

Acesta își amintește că deținuții erau scoși zilnic la muncă pe diguri și că mulți dintre ei nu mai reveneau în barăci. El susține că a asistat la episoade de violență împotriva deținuților și că numeroși oameni au murit în timpul lucrărilor.

Mărturiile sale completează documentele și investigațiile istorice privind funcționarea coloniei de muncă de la Salcia.

După recuperarea osemintelor, urmează expertize medico-legale și cercetări în arhive pentru stabilirea identității victimelor.

Până în prezent, echipa lui Marius Oprea a reușit să identifice cu certitudine un singur deținut: preotul Corneliu Tomescu, arestat în perioada comunistă și trimis la Salcia, unde a murit în detenție.

Istoricii consideră că noile descoperiri ar putea permite identificarea altor victime, mai ales după recuperarea registrelor de decese ale lagărului.

Cercetările continuă în zona Agaua, unde specialiștii cred că există și alte gropi comune care nu au fost încă descoperite.