Fumul de la Vatican: ce înseamnă și de ce e atât de important
De fiecare dată când este ales un nou papă, imaginea fumului care iese din coșul Capelei Sixtine devine simbolul central al momentului. Alb sau negru, acest fum anunță întregii lumi ce se întâmplă în spatele ușilor închise ale conclavului.

Deși pare o tradiție venită din timpuri foarte îndepărtate, folosirea fumului ca semnal oficial este relativ recentă.
Tradiția fumului de la Vatican a început în 1878, la alegerea Papei Leon al XIII-lea. Până atunci, oamenii pur și simplu așteptau apariția noului papă în balconul Bazilicii Sfântul Petru. Tot procesul era ținut în taină, iar publicul nu avea acces la niciun indiciu despre desfășurarea votului. Odată cu introducerea fumului, Vaticanul a oferit un mod simplu, vizibil și eficient de a comunica rezultatul fiecărei runde de vot.

Sistemul e destul de simplu: după fiecare rundă de vot, buletinele sunt arse într-o sobă specială din Capela Sixtină. Dacă nu s-a ajuns la un consens, se adaugă substanțe chimice care fac ca fumul să fie negru – semnalul că votul continuă.
Dacă un papă este ales, fumul este alb, semn că procesul s-a încheiat. Dincolo de simbolism, acest semnal vizual este așteptat de milioane de oameni din întreaga lume, fie direct din Piața Sfântul Petru, fie prin transmisiuni televizate.
Totuși, în primele decenii, culoarea fumului nu era mereu clară. De multe ori părea gri, iar oamenii se întrebau dacă s-a ales un papă sau nu. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în conclavul din 1958, când confuzia a fost atât de mare încât unii jurnaliști au anunțat alegerea înainte ca aceasta să aibă loc.
Pentru a evita astfel de situații, în 2005 Vaticanul a introdus un sistem cu două sobe: una pentru arderea buletinelor și alta electronică, care asigură culoarea fumului printr-un amestec controlat de substanțe.
Fumul negru este produs cu perclorat de potasiu, antracen și sulf, iar cel alb cu clorat de potasiu, lactoză și colofoniu – o rășină naturală.
Pe lângă partea practică, semnalul de fum a devenit un adevărat simbol cultural. Este un gest simplu, dar cu un impact uriaș. Într-o eră a comunicațiilor instant, Vaticanul continuă să transmită o informație crucială printr-un semn vechi și lent – un nor de fum care marchează începutul unui nou capitol în istoria Bisericii Catolice.