De când ar putea fi înghețate salariile și pensiile

Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că înghețarea salariilor și pensiilor este o măsură temporară, iar o eventuală indexare ar putea avea loc în a doua jumătate a anului viitor, dacă România își stabilizează finanțele publice. În schimb, eliminarea sporurilor rămâne o decizie definitivă.

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat marți seară, într-o intervenție la Antena 3, că măsurile privind înghețarea salariilor și pensiilor adoptate în contextul dezechilibrelor bugetare sunt temporare. Potrivit acestuia, o eventuală indexare a acestor venituri ar putea fi aplicată începând cu a doua jumătate a anului 2026, în funcție de evoluția economică a țării.

„Măsurile de înghețare de salarii sunt măsuri temporare. Eliminarea de sporuri este o măsură definitivă. Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este temporară. În cazul în care lucrurile se reechilibrează în 2026 văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor. Dar România are nevoie de cel puțin un an pentru reașezarea echilibrului fiscal-bugetar cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei“, a afirmat Tanczos Barna.

Guvernul a adoptat o serie de măsuri restrictive privind veniturile bugetarilor și pensiile, în contextul încercărilor de reducere a deficitului bugetar. Vicepremierul a precizat că posibilitatea unei reluări a creșterilor depinde de stabilizarea economică.

Pe lângă înghețarea veniturilor, vicepremierul a subliniat că eliminarea unor sporuri din sectorul public nu este o măsură temporară. Această decizie face parte dintr-un efort de restructurare bugetară menit să elimine cheltuielile nejustificate și să eficientizeze aparatul de stat.

„Eliminarea de sporuri este o măsură definitivă”, a transmis Tanczos Barna, fără a preciza exact ce tipuri de sporuri au fost vizate sau dacă vor exista excepții. În aceeași intervenție, Tanczos Barna a menționat că decizia de eliminare a anumitor sporuri din sistemul public nu va fi revizuită. Potrivit acestuia, este vorba despre o măsură definitivă.

Vicepremierul a mai explicat că măsurile adoptate în această perioadă nu urmăresc doar reducerea deficitului, ci și crearea unor condiții favorabile pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung. Potrivit acestuia, economia României trebuie să se bazeze pe producție internă și capacitate de export, nu pe consum.

„Acest pachet este fundamentul pentru o creștere economică pentru următorii zece ani. Este un calcul economic. Și ultimii zece ani au însemnat creștere economică, dar din păcate a fost o creștere bazată pe consum. Cererea și consumul au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri. Noi trebuie să avem grijă ca producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială“, a mai spus Tanczos Barna.

Guvernul mizează pe reforme structurale, investiții în infrastructură și politici care să încurajeze dezvoltarea sectorului privat, în special în domeniile productive. Oficialii executivului consideră că reducerea dependenței de importuri și stimularea exporturilor ar putea contribui decisiv la echilibrarea bugetului de stat și la reducerea deficitului comercial.

Vicepremierul a indicat că România are nevoie de cel puțin un an pentru a-și reașeza echilibrul fiscal-bugetar. Potrivit declarațiilor sale, reluarea creșterii veniturilor populației va fi posibilă doar dacă sunt adoptate și măsuri pentru susținerea economiei.

Autoritățile trebuie să reducă deficitul sub 3% din PIB în următorii ani, conform regulilor fiscale europene, iar orice relaxare a cheltuielilor trebuie atent calibrată.

Astfel, calendarul unei eventuale indexări a salariilor și pensiilor va depinde de modul în care vor evolua încasările bugetare, absorbția fondurilor europene, dar și capacitatea Guvernului de a atrage investiții și de a reduce cheltuielile neproductive.

Guvernul nu a anunțat un calendar concret pentru o eventuală indexare a salariilor și pensiilor. Declarațiile lui Tanczos Barna indică anul 2026 ca reper pentru o posibilă reluare a majorărilor, în funcție de evoluția echilibrului bugetar și de măsurile de reformă economică ce vor fi aplicate între timp.