Ce vaccin este mai bun împotriva Coronavirus: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca?

România se află în plină campanie de vaccinare împotriva virusului COVID-19. Conform ultimelor date (16 feb 2021), aproximativ 700.000 de persoane au primit până acum cel puțin o doză de vaccin . Majoritatea acestor doze au fost sub sigla Pfizer și Moderna, deoarece administrarea vaccinului AstraZeneca a început abia pe data de 15 februarie.

Multe persoane se întreabă care dintre aceste vaccinuri este mai bun, deși autoritățile naționale ce se ocupă de campania de vaccinare au subliniat faptul că populația nu va putea opta pentru un vaccin. Acestea vor fi administrate în funcție de mulți factori, precum condițiile de păstrare sau disponibilitatea la o anumită dată. Totuși, pentru cei mai curioși, ne-am gândit să luăm cele trei vaccinuri disponibile în țara noastră și să le analizăm în detaliu. Care este diferența dintre ele? Cum funcționează? Care este mai eficient? Răspunsurile la aceste întrebări le veți găsi în acest articol.

Pfizer, cu ajutorul partenerului BioNTech, folosește o metodă nouă de a face vaccinuri - utilizarea ARN-ului mesager ( mARN). Acest design a fost ales cu multă vreme înaintea apariției COVID, deoarece este unul dintre cele mai eficiente. Pentru crearea vaccinului, Pfizer a avut nevoie doar de o secvență genetică din virus.

Cercetătorii au folosit o bucată din materialul genetic al proteinelor de la suprafața virusului. Denumirea de ‘’coronavirus’’ vine tocmai de la aceste proteine, care formează pe exterior o ‘’coroană’’.

Scopul ARN-ului mesager este acela de a ‘’instrui’’ celulele corpului să creeze una dintre proteinele virusului. După ce aceste proteine sunt detectate ca fiind necunoscute de sistemul imunitar, acesta începe să creeze anticorpi pentru a le elimina. De aceea, atunci când virusul adevărat pătrunde în corp, acesta știe ce anticorpi să producă pentru a-l elimina cât mai repede.

Studiile clinice au arătat că vaccinul produs de Pfizer are o rată de imunizare de 95%. Momentan, Pfizer încearcă să demonstreze că vaccinul este eficient pentru a opri orice infecție, chiar și cele ale persoanelor asimptomatice.

Ba chiar mai mult, studiile indică faptul că vaccinul Pfizer poate proteja și împotriva noilor tulpini mai periculoase ale virusului, printre care regăsim și faimoasa tulpină britanică

Unul dintre dezavantajele vaccinului produs de Pfizer și BioNTech este faptul că acesta necesită temperaturi speciale de transport și depozitare. Temperaturile de aproximativ -75 de grade Celsius duc la costuri ridicate pe care trebuie să le suporte țările care folosesc acest vaccin (printre care se află și România).

Vaccinul produs de americanii de la Moderna este bazat, de asemenea, pe tehnologia ARN-ului mesager.

În ceea ce privește eficacitatea acestuia, cercetătorii susțin că vaccinul funcționează în 94% din cazuri, prevenind infecțiile simptomatice. De notat faptul că producătorii susțin că vaccinul Moderna protejează împotriva coronavirusului pentru o perioadă de cel puțin un an de zile.

Încă un beneficiu cheie care duce la o scădere semnificativă a prețului acestui vaccin este faptul că poate fi transportat la o temperatură de -20 de grade Celsius, cu 50 de grade mai mult decât Pfizer. În plus, vaccinul poate fi ținut stabil la temperatura obișnuită a  unui frigider (3-8 grade Celsius) pentru aproximativ 30 de zile. De aceea, vaccinul Moderna este mai puțin pretențios în ceea ce privește condițiile de transport și de depozitare.

Administrarea vaccinului Moderna se face în două doze, la fel ca Pfizer. Totuși, distanța dintre prima doză și doza de rapel este de 28 de zile, cu 7 zile mai mare decât la Pfizer.

Vaccinul Astrazeneca, creat în colaborare cu Universitatea Oxford din Marea Britanie, este un vaccin de tip vector. Spre deosebire de Pfizer și Moderna, Astrazeneca folosește un adenovirus care infectează cimpanzeii, fără să aibă efecte asupra corpului uman. Acest adenovirus este folosit pentru a aduce în corp proteina care înconjoară coronavirusul.

Virusul este modificat astfel încât să nu se poată înmulți. Apoi, scopul acestuia este să injecteze celulele cu codul ADN necesar pentru crearea proteinei S (proteina de pe învelișul coronavirusului).

Deși această metodă de creare a vaccinului durează mai mult, producătorii au vrut să mențină costurile cât mai scăzute. Astfel, vaccinul AstraZeneca va putea fi cumpărat și distribuit și în țările mai sărace, spre exemplu țările africane.

De asemenea, vaccinul a fost proiectat astfel încât să reziste la temperatura frigiderului pentru o perioadă de 6 luni. Toate aceste caracteristici duc într-un final la costuri de producție, de transport și de depozitare accesibile, pentru a spori nivelul de imunizare al populației globale.

Pe site-ul oficial al producătorului ne este prezentat faptul că 100% din persoanele ce au primit vaccinul Oxford - AstraZeneca au fost protejate de forme grave de boală, spitalizare şi decese cauzate de COVID-19 .

Vaccinul AstraZeneca se administrează tot în două doze, distanța dintre doze care a arătat o eficiență maximă fiind de 12 săptămâni, aceasta fiind mult mai lungă față de Pfizer și Moderna.

Când vine vorba de vaccinurile anti-coronavirus, nu există cea mai bună opțiune. Deși vaccinurile sunt utilizate acum la scară largă, nu există suficiente date pentru a le compara în detaliu.

Trebuie să vedem vaccinurile ca fiind una dintre soluțiile pe care le implementăm pentru a ne proteja de coronavirus. La aceasta se mai adaugă, bineînțeles, purtarea măștii în zonele aglomerate, spălatul pe mâini și evitarea contactului cu persoane infectate. Indiferent de vaccinul care este administrat, trebuie să ai încredere în cercetătorii care au luptat timp de luni de zile să creeze și să producă la scară largă un vaccin care să ne ajute în această luptă.

Momentan, producătorii de vaccinuri încearcă să obțină temperaturi cât mai mari de depozitare și transport, deoarece acestea duc la o distribuire mai rapidă a dozelor pe întreg globul. Până acum, doar cercetătorii Astrazeneca, ajutați de cei de la Universitatea Oxford din Marea Britanie au reușit să producă un vaccin ce poate fi depozitat la temperaturi accesibile în toate unitățile medicale din lume.