Alegerile care pot schimba fața Germaniei: AfD a ajuns la 42% și ar putea conduce pentru prima dată un stat federal. Cine este Ulrich Siegmund, omul care amenință dominația CDU

Alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, programate pentru 6 septembrie, pot produce o premieră în istoria Germaniei postbelice: AfD ar putea ajunge pentru prima dată la conducerea unui land german. Germania este un stat federal format din 16 landuri, adică 16 state federate, fiecare cu propriul parlament și propriul guvern regional. Saxonia-Anhalt, cu aproximativ 2,1 milioane de locuitori și capitala la Magdeburg, este unul dintre acestea. Ultimul sondaj Infratest dimap plasează AfD la 42%, cu 20 de puncte procentuale peste CDU, partidul care conduce acest stat federal din 2002. Candidatul AfD la funcția de premier este Ulrich Siegmund, un politician de 36 de ani care ar putea deveni primul șef al unui guvern regional provenit din AfD.

Scrutinul este urmărit cu atenție în întreaga Germanie tocmai pentru că miza depășește granițele Saxoniei-Anhalt. AfD a câștigat alegeri regionale și în trecut, însă nu a reușit până acum să preia conducerea unui land. În Saxonia-Anhalt, acest scenariu nu mai este doar unul teoretic.

Ultimele cifre arată o diferență uriașă față de principalul adversar.

Ultimul „Sachsen-Anhalt-Trend”, realizat de Infratest dimap înaintea alegerilor, plasează AfD la 42%, în creștere cu un punct procentual față de sondajul din iulie. CDU este la numai 22%, după ce a mai pierdut două puncte.

Pe locul al treilea se află Die Linke, cu 11%, urmată de SPD, cu 8%, și Verzii, cu 6%. BSW este cotat la 4%, iar FDP la 3%, ceea ce înseamnă că, potrivit sondajului, ultimele două formațiuni nu ar trece pragul electoral de 5%.

Cifrele provin dintr-un sondaj reprezentativ realizat de Infratest dimap în perioada 24-25 august, pe un eșantion de 1.511 alegători din Saxonia-Anhalt.

Ascensiunea AfD este cu atât mai spectaculoasă dacă este comparată cu situația de acum câțiva ani. Într-un sondaj din februarie 2022, partidul era cotat la 20%, în timp ce CDU avea 33%. AfD și-a dublat astfel intenția de vot măsurată de Infratest dimap în aproximativ patru ani.

CDU se află acum la cel mai scăzut nivel înregistrat în seria de sondaje publicată de institut înaintea scrutinului.

Un detaliu important este că un rezultat de 42% nu îi asigură automat AfD guvernarea landului și nici nu îl transformă automat pe Ulrich Siegmund în premier.

În sistemul parlamentar german, șeful guvernului landului este ales de parlamentul regional, nu direct de populație.

Totul va depinde, prin urmare, de distribuția mandatelor după alegeri și, mai ales, de câte dintre partidele mici vor reuși să depășească pragul de 5%.

Dacă SPD și Verzii intră în parlament, AfD ar putea rămâne fără majoritate absolută chiar dacă obține detașat primul loc. În această situație, celelalte formațiuni ar putea încerca formarea unei majorități care să țină AfD în afara guvernării.

Problema este că aritmetica electorală face acest scenariu extrem de dificil.

Potrivit calculelor prezentate de ARD, o majoritate fără AfD ar putea ajunge să depindă inclusiv de Die Linke. Pentru CDU, aceasta ar reprezenta o problemă politică majoră, deoarece conducerea federală a partidului are o decizie de incompatibilitate privind cooperarea atât cu AfD, cât și cu Die Linke.

În schimb, dacă suficiente formațiuni rămân sub pragul de 5%, procentul de mandate obținut de AfD poate deveni considerabil mai mare decât procentul voturilor sale. În anumite configurații, partidul ar putea ajunge chiar la majoritatea absolută a mandatelor fără să primească peste 50% din voturile exprimate.

O victorie a AfD ar avea și o puternică semnificație simbolică pentru CDU.

Creștin-democrații au dat fiecare premier al Saxoniei-Anhalt începând din 2002. Reiner Haseloff a condus landul timp de aproape 15 ani, din 2011 până în ianuarie 2026, când i-a predat funcția lui Sven Schulze.

Actualul premier este și principalul adversar al lui Ulrich Siegmund în alegerile din septembrie.

Sondajele arată însă o situație neobișnuită: deși AfD are un avantaj uriaș în preferințele pentru partide, confruntarea personală dintre cei doi candidați este mult mai echilibrată.

Întrebați pe cine ar alege premier dacă ar putea vota direct, 41% dintre respondenți l-au indicat pe Sven Schulze, iar 39% pe Ulrich Siegmund.

În același timp, 42% dintre cei intervievați spun că ar prefera ca viitorul guvern al landului să fie condus de AfD, iar 41% ar prefera CDU.

Ulrich Siegmund are 36 de ani și este deputat în parlamentul Saxoniei-Anhalt din 2016.

Originar din Tangermünde, în nordul landului (n.red statului federal), a lucrat înainte de ascensiunea politică în domeniul vânzărilor. În prezent este unul dintre cei mai vizibili politicieni AfD pe rețelele sociale și și-a construit o parte importantă a notorietății prin TikTok.

Imaginea sa publică este atent construită în jurul unui politician tânăr și accesibil. Participă la întâlniri cu alegătorii, apare la evenimente populare și folosește inclusiv motocicletele și mopedele Simson, produse în fosta Germanie de Est, ca element al campaniei sale.

MDR îl descrie drept un comunicator extrem de disciplinat, care își repetă mesajele și își controlează atent aparițiile publice.

Dincolo de această imagine, Siegmund conduce în alegeri o filială AfD pe care Oficiul pentru Protecția Constituției din Saxonia-Anhalt o clasifică drept o organizație extremistă de dreapta confirmată.

Această clasificare privește filiala regională din Saxonia-Anhalt și trebuie diferențiată de situația juridică a AfD la nivel federal, unde clasificarea partidului a făcut obiectul unor litigii distincte.

Numele lui Ulrich Siegmund a devenit cunoscut la nivel național și în urma dezvăluirilor despre întâlnirea desfășurată în noiembrie 2023 în apropiere de Potsdam, la care au participat politicieni AfD, activiști de dreapta radicală și alți invitați.

Investigația Correctiv a relatat că la reuniune a fost discutat conceptul de „remigrație”, prezentat de activistul austriac Martin Sellner.

Siegmund s-a numărat printre participanți.

Potrivit Correctiv, el și-a prezentat acolo propria viziune politică pentru Saxonia-Anhalt și a vorbit despre crearea unor condiții care să facă landul mai puțin atractiv pentru anumite categorii de imigranți.

Participarea sa la întâlnirea de la Potsdam continuă să fie unul dintre principalele subiecte invocate de criticii săi.

Programul electoral al AfD pentru Saxonia-Anhalt propune schimbări importante în domenii asupra cărora landurile germane au competențe directe, de la educație și cultură până la administrație și politica de migrație aplicată la nivel regional.

Partidul propune o politică mult mai dură privind azilul și deportările și respinge ceea ce numește „ideologia curcubeului” în școli.

AfD vrea, de asemenea, schimbări majore în politica educațională și culturală și contestă actualul sistem de finanțare a serviciilor publice de radio și televiziune.

Siegmund a declarat inclusiv că, dacă partidul său ajunge la putere, ar trebui analizată soarta Oficiului pentru Protecția Constituției din Saxonia-Anhalt. Una dintre variantele discutate în interiorul AfD este desființarea instituției, iar alta, limitarea acesteia la ceea ce partidul consideră a fi atribuțiile sale inițiale.

Este chiar instituția care a clasificat filiala AfD din land drept extremistă de dreapta.

AfD din Saxonia-Anhalt se poziționează și împotriva unei părți importante a politicii actuale a Germaniei față de Rusia.

Siegmund cere ridicarea sancțiunilor împotriva Moscovei și susține refacerea unor legături cu Rusia, inclusiv prin schimburi educaționale.

Poziția are o rezonanță specială în estul Germaniei, teritoriu care a făcut parte din Republica Democrată Germană până în 1990 și unde relația istorică și socială cu Rusia este diferită față de cea existentă în mare parte din vestul țării.

În cazul Ucrainei, AfD susține o schimbare radicală a politicii germane privind refugiații și ajutorul acordat Kievului.

Politica externă rămâne însă competența guvernului federal. Chiar dacă ar conduce Saxonia-Anhalt, Siegmund nu ar putea decide politica Germaniei privind sancțiunile împotriva Rusiei sau relațiile cu Ucraina.

Problema pentru CDU și pentru cancelarul Friedrich Merz nu este doar pierderea unui land.

Saxonia-Anhalt poate crea un precedent.

Până acum, celelalte mari partide germane au aplicat ceea ce în politica germană este numit „Brandmauer” – „zidul de protecție” sau „cordonul sanitar” care exclude cooperarea politică cu AfD.

O eventuală majoritate absolută a AfD ar elimina însă necesitatea găsirii unui partener.

Chiar și fără această majoritate, un scor de peste 40% ar pune celelalte partide într-o situație complicată: ar trebui să construiască alianțe între formațiuni foarte diferite politic pentru a împiedica AfD să preia guvernarea.

Pentru CDU, rezultatul ar putea fi cu atât mai dureros cu cât partidul lui Friedrich Merz este la guvernare la nivel federal, iar în Saxonia-Anhalt conduce fără întrerupere din 2002.

Datele Infratest dimap mai arată o schimbare importantă în structura electoratului.

AfD are un sprijin deosebit de puternic în rândul bărbaților și al alegătorilor tineri și de vârstă mijlocie. CDU rămâne mai puternică în special în rândul persoanelor de peste 65 de ani.

Sondajul nu reprezintă însă rezultatul alegerilor. Infratest dimap subliniază că aceasta este ultima cercetare de opinie înaintea scrutinului și că preferințele alegătorilor se mai pot modifica până pe 6 septembrie.

Ceea ce este deja cert este dimensiunea schimbării față de scrutinul precedent. La alegerile regionale din 2021, CDU câștiga Saxonia-Anhalt, iar AfD termina pe locul al doilea.

Acum raportul s-a inversat radical.

Cu mai puțin de o săptămână înaintea votului, AfD are 42%, iar CDU 22%. Pentru Ulrich Siegmund, obiectivul declarat este și mai ambițios: „45% plus X”, un rezultat care, în funcție de câte partide vor trece pragul electoral, i-ar putea deschide drumul către o guvernare fără parteneri.