Românii, în fața unui nou val de scumpiri: patru factori care vor accelera inflația în 2025, avertizează Adrian Negrescu

Publicat:
3 minute

Deprecierea leului, creșterea prețului energiei, posibila liberalizare a gazelor și modificările de TVA sunt cele patru pericole majore care vor duce la scumpiri în lanț, potrivit analistului economic Adrian Negrescu. Inflația ar putea atinge 8% în toamnă.

Photo by Jakub Żerdzicki / Unsplash

Calmul aparent, doar preludiul unei perioade dificile

Inflația de 4,9% înregistrată în aprilie nu este un semn de stabilitate, ci mai degrabă preludiul unei perioade marcate de scumpiri continue, avertizează analistul economic Adrian Negrescu.

Analistul a declarat pentru „Adevărul” că urmează patru valuri de creșteri de prețuri, primul fiind deja iminent. „Faptul că rata inflației s-a menținut în aprilie la 4,9% reprezintă doar calmul dinaintea furtunii. Lunile următoare vor aduce, probabil, patru valuri de creșteri de prețuri, primul urmând să îl simțim în săptămânile următoare”, a explicat Negrescu.

Principalul motiv al primului val îl reprezintă deprecierea accentuată a monedei naționale, care a coborât sub pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. Astfel, produsele importate vor deveni automat mai scumpe.

„Cum euro a trecut de 5 lei, toate produsele importate vor deveni mai scumpe cu cel puțin 5%, doar din acest motiv. De la alimente la electronice, electrocasnice, îmbrăcăminte și încălțăminte, toate se vor scumpi odată cu epuizarea stocurilor existente în acest moment în piață”, a precizat Negrescu. Acesta atrage atenția că o creștere de 5% este o estimare optimistă, întrucât nu ia în calcul impactul întregului lanț de producție, în special în zona alimentară, unde România importă și materii prime.

Energia și gazele vor duce la scumpiri

Potrivit prognozei lui Negrescu, al doilea val de scumpiri va veni în vară și va fi generat de creșterea prețului energiei electrice pentru firme. Până în prezent, acestea plăteau un preț plafonat de 1 leu/kWh, însă din iulie costul va urca cu cel puțin 50 de bani pe kWh. Acest lucru va avea efecte în lanț în economie, deoarece cheltuielile de producție vor crește pentru toate categoriile de bunuri și servicii.

Al treilea val ar putea fi provocat de o decizie impusă de Comisia Europeană: eliminarea prețului administrat la gaze. Dacă România nu renunță la această măsură în termen de 60 de zile, riscă înghețarea fondurilor europene. „Un al treilea val de creșteri de prețuri ar putea să fie generat de liberalizarea prețului la gaze. Comisia Europeană ne-a transmis un ultim avertisment ca în 60 de zile să renunțăm la prețul administrat, valabil până în primăvara anului viitor”, a subliniat analistul.

Modificările fiscale pot aduce cel mai dur val de scumpiri

Cel de-al patrulea val, care se prefigurează pentru toamnă, ar putea fi cel mai dur. Negrescu avertizează că, în cazul în care Guvernul va decide majorarea TVA de la 19% la 21% și eliminarea cotelor reduse de TVA, economia românească va fi lovită de cele mai ample scumpiri din acest an. „Dacă TVA va crește la 21% și vor fi eliminate cotele reduse de TVA, economia românească va fi victima celui mai amplu val de scumpiri din 2025”, a spus Negrescu. În acest context, inflația ar putea urca până la 8% în toamnă, afectând direct nivelul de trai.

Analistul susține că plafonările din anii anteriori s-au dovedit a fi măsuri contraproductive, ale căror efecte reale se vor resimți în lunile următoare. „Plafonările de orice fel s-au dovedit nocive pentru economie, iar rezultatele le vom simți în propriul buzunar.”

Deprecierea rapidă a leului, care a coborât în doar câteva zile de la 4,97 la 5,12 lei/euro, nu doar că afectează importurile, dar și crește costul creditelor în lei. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru împrumuturile în lei, a crescut de la 5,9% la 7,31%, ceea ce va însemna rate mai mari pentru populație, dar și scumpiri la chirii, servicii de telefonie și toate produsele de import.

Banca Națională a României a intervenit pe piață pentru a opri deprecierea leului, însă efortul a fost uriaș: s-au cheltuit șase miliarde de euro din rezerva valutară, adică aproximativ 10% din total. Situația rămâne incertă, pe fondul instabilității politice care amplifică tensiunile economice.

Urmărește-ne pe Google News

Ne găsești și aici: Google Play

Mai multe pentru tine