Motivele pentru care România se opune implicării Austriei în NATO
Într-o mișcare care a atras atenția internațională, România a blocat participarea Austriei la întâlnirile NATO. Analiștii, atât din domeniile militare, cât și politic, identifică două motive principale care stau la baza deciziei României.
Considerente militare și politice
Mulți cred că poziția României nu este pur și simplu de retorsiune, în ciuda refuzului Vienei de a admite România în zona Schengen. Analistul militar Aurel Cazacu afirmă că pierderile financiare ale României datorate deciziilor de la Viena sunt considerabile, iar Austria nu a furnizat motive convingătoare pentru poziția lor față de Schengen. Cazacu subliniază: „România nu acționează din răzbunare. Mai degrabă, este o mișcare strategică a Bucureștiului de a-și apăra interesele.”
Posibil risc pentru Alianță
Abordând chestiunea dintr-o perspectivă strategică, Cazacu menționează vizita cancelarului austriac Karl Nehammer la Moscova în contextul conflictului din Ucraina. Recunoscând relația specială de lungă durată a Austriei cu Rusia, el își exprimă îngrijorarea privind potențialele relații de informații dintre cele două țări. Cazacu crede că serviciile de informații rusești au o prezență robustă la Viena, creând riscuri potențiale pentru NATO dacă colaborarea cu Austria este aprofundată.
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu adaugă că, având în vedere situația actuală de la granițele României, țara noastră are responsabilități semnificative în ceea ce privește deciziile de asociere voluntară a NATO cu alte țări. „Viena a prezentat informații complet false legate de problema Schengen. Este esențial ca Austria să demonstreze că asocierea sa cu NATO nu introduce vulnerabilități.”.
Colaborare strategică și riscuri
Totuși, contraamiralul (retras) dr. Constantin Ciorobea, familiarizat cu operațiunile NATO, sugerează că, deși inițiativa „Parteneriat pentru Pace” dintre NATO și Austria ar putea introduce probleme de securitate, riscurile sunt într-o oarecare măsură restrânse. Având în vedere relațiile Vienei cu Moscova, el consideră că informațiile accesibile ofițerilor austrieci ar fi minime, evitând astfel orice amenințare strategică.
Evidențiind mișcarea României de a amâna o decizie cu privire la implicarea Austriei în NATO, Ciorobea o vede ca o contramăsură la decizia Austriei legată de Schengen. „Alianța nu este semnificativ deranjată de poziția noastră, în esență, NATO nu are o mare nevoie de Austria.”
În contextul acestor evoluții, rapoartele din Viena sugerează că mișcarea României vine după ce Austria și Țările de Jos s-au opus aderării României și Bulgariei la zona Schengen. În urma acestei acțiuni, se crede că România a restricționat implicarea a doi ofițeri austrieci în operațiunile conduse de NATO. Delegația României la NATO a preferat să nu comenteze această chestiune
„Este singura soluțe în acest moment. România a încercat timp de 9 luni, după momentul 8 decembrie, să caute toate formulele diplomatice și va continua să facă asta, dar trebuie să se tragă și un semnal.
Atât timp cât președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European, șase rezoluții, dintre care ultima votată cum rar se vede o rezoluție în Parlamentul European cu privire la intrarea României în Schengen ...
Sunt semnale clare. Dacă semnalele trimise de toate cancelariile europene și nu numai către cancelarul Nehammer și guvernul de la Viena nu au evut efect, România trebuie să caute toate formulele pentru a-și atinge obiectivul.”, a declarat prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, pentru Digi24.
