România pierde 1,1 miliarde de euro. PNRR eșuează în spitale, care refuză digitalizarea

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat joi tabloul de bord al proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arătând că sute de inițiative dedicate digitalizării spitalelor sunt în faza inițială, fără progres tehnic sau financiar semnificativ, în întreaga țară.

Motivul stagnării proiectelor de digitalizare în spitalele românești pare să fie legat de alocările reduse, lipsa de implicare a unităților și dificultățile administrative.

Deși unele spitale proiecte primesc fonduri de aproape un milion de euro, gradul de realizare tehnic și financiar rămâne aproape inexistent, ceea ce întârzie modernizarea infrastructurii digitale și implementarea sistemelor de guvernanță a datelor.

Conform tabloului de bord lansat de MIPE, există 549 de proiecte care includ în denumire cuvântul „spital”, însumând o alocare de 1,1 miliarde de euro. Dintre acestea, 226 de proiecte înregistrează 0% progres tehnic, majoritatea fiind dedicate digitalizării.

Exemple concrete includ Spitalul Universitar de Urgență București și Spitalul Elias, unde alocările se apropie de 990.000 de euro, dar progresul tehnic este zero, iar progresul financiar este aproape nesemnificativ (sub 1%).

Situația se repetă la spitalele Gomoiu (copii), Panait Sârbu (ginecologie), Sfântul Pantelimon sau Bagdasar Arseni, indicând o stagnare generalizată a modernizării digitale în spitalele din București.

Situația afectează inclusiv proiecte esențiale pentru sănătatea publică. La Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, proiectul „Reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat cu 650.000 de lei, are progres zero, deși infecțiile nosocomiale reprezintă una dintre cele mai grave amenințări pentru pacienții cu arsuri.

Lipsa implementării măsurilor digitale și de monitorizare a datelor poate crește riscul complicațiilor și prelungirea perioadei de spitalizare.

Administrația Spitalelor București (ASSMB) are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru realizarea unui corp de clădire dedicat terapiei intensive neonatologie la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, însă gradul de realizare este de doar 0,40%.

Aceasta avertizează că întârzierile semnificative în implementarea proiectelor chiar și atunci când alocările financiare sunt substanțiale. În contrast, există 153 de proiecte finalizate integral, printre care se numără și „Renovarea energetică a Spitalului Județean de Urgență Sf. Ioan cel Nou Suceava”, demonstrând că unele inițiative cu fonduri mai mari sau bine gestionate pot fi finalizate cu succes.

Stagnarea proiectelor de digitalizare afectează atât calitatea serviciilor medicale, cât și transparența și eficiența administrativă. Lipsa implementării sistemelor IT și a guvernanței digitale în spitale face dificilă monitorizarea evoluției pacienților, analiza datelor medicale și reducerea erorilor administrative.

În plus, întârzierea modernizării poate influența negativ accesul pacienților la servicii medicale de calitate, în special în unitățile cu specializări critice.

Pentru ca proiectele PNRR să își atingă obiectivele, este esențială creșterea implicării unităților medicale, simplificarea procedurilor administrative și monitorizarea atentă a progresului tehnic și financiar.

Digitalizarea și modernizarea spitalelor rămân priorități majore pentru îmbunătățirea infrastructurii și pentru creșterea calității serviciilor medicale în România.