Nicușor Dan denunță o campanie de sabotaj online: „Este un atac mascat, nu promovare”

Primarul Capitalei acuză un val de interacțiuni false pe rețelele de socializare, despre care afirmă că are ca scop compromiterea paginilor sale oficiale. Specialiștii atrag atenția că astfel de manevre pot afecta grav vizibilitatea reală a conturilor și pot duce la sancțiuni din partea platformelor.

Într-o postare publicată marți seară pe Facebook, Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a semnalat o creștere suspectă a activității pe conturile sale de Instagram și TikTok, urmată de fenomene similare și pe Facebook. Oficialul vorbește despre o posibilă încercare de sabotaj digital, prezentată sub forma unui val de interacțiuni pozitive, dar artificial generate, care ar putea compromite reputația conturilor sale și eficiența comunicării publice online.

„Pe conturile mele de Instagram (@nicusor.dan.pg) și TikTok (@nicusordanpmb) s-a întâmplat ceva ciudat”, a scris primarul în debutul postării. Acesta susține că, în decurs de 24 de ore, au apărut mii de urmăritori noi, însoțiți de zeci de mii de distribuiri și mii de comentarii pozitive, toate concentrate dintr-o singură direcție.

Nicușor Dan atrage atenția că, deși la prima vedere aceste cifre pot părea benefice, realitatea este diferită. Potrivit unor experți consultați de echipa edilului, aceste interacțiuni nu sunt autentice, ci fac parte dintr-un „atac mascat”.

„Un val artificial de interacțiuni, urmăritori falși și comentarii forțate dăunează grav contului. Algoritmii platformelor identifică rapid activitatea neautentică și penalizează drastic pagina”, avertizează specialiștii citați de primar. Concret, platformele precum Instagram și TikTok consideră astfel de creșteri bruște drept manipulări ale sistemului, reducând automat vizibilitatea reală a postărilor, iar conturile afectate pot fi clasificate drept „riscante” sau „suspicioase”.

Specialiștii consultați de echipa edilului subliniază că tacticile agresive de promovare online, precum utilizarea de boți și interacțiuni artificiale, sunt dăunătoare și contraproductive. „O campanie serioasă nu folosește boți. Mai ales nu într-o formă atât de agresivă. Asta e sabotaj, nu promovare”, au transmis aceștia.

Primarul Capitalei susține că această campanie falsă de susținere ar putea fi o încercare deliberată de a crea aparența că el ar încerca să manipuleze opinia publică prin metode incorecte, cu scopul de a-i afecta imaginea și credibilitatea.

„Urmăritorii și comentariile false NU ne ajută. Ne sabotează. E o strategie folosită ca să pară că noi încercăm să manipulăm online-ul, dar de fapt suntem ținta unui atac”, a explicat Nicușor Dan.

Nicușor Dan a precizat că activitatea neobișnuită a început pe conturile de Instagram și TikTok, dar s-a extins și pe Facebook, unde două dintre postările sale au înregistrat peste 100.000 de distribuiri, o cifră considerată complet disproporționată față de numărul real de vizualizări.

În urma acestor constatări, edilul a anunțat că situația a fost deja semnalată către platformele de social media implicate și că în dimineața zilei următoare va fi sesizată și autoritatea competentă în domeniu.

„Noi mergem mai departe cu transparență. Nu avem nimic de ascuns. Nu ne temem de cei care joacă murdar”, a declarat primarul general, în încheierea postării sale.

În România, manipularea rețelelor sociale prin mijloace tehnice precum generarea de trafic artificial sau folosirea de conturi false poate atrage sancțiuni în baza Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, precum și prin prevederile Legii 161/2003 privind transparența în exercitarea demnităților publice. În cazul în care se dovedește intenția de prejudiciere a unui actor public, pot interveni și prevederile din Codul Penal, referitoare la infracțiuni informatice și hărțuire digitală.

Exemple similare au fost documentate în trecut, atât în România, cât și în campanii internaționale. În 2019, în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare, mai multe pagini politice din România au fost ținta unor valuri bruște de distribuiri provenite din rețele de boți. Raportul publicat ulterior de Expert Forum (EFOR) a evidențiat riscul ca aceste acțiuni să fie confundate cu eforturi reale de promovare, afectând legitimitatea campaniei respective.

Pe plan internațional, rețelele sociale precum Facebook și Twitter au închis în mod repetat conturi implicate în acțiuni de amplificare artificială a mesajelor politice, inclusiv în alegerile prezidențiale din SUA sau în campaniile electorale din India și Brazilia.

Astfel de tactici sunt deseori parte a unui război informațional mai larg, unde imaginea unui candidat sau a unei instituții este compromisă prin metode subtile și greu de demonstrat imediat.