Manole, meșterul cafelei din Brașov. Află secretul din spatele uneia dintre cele mai bune cești din oraș
Călător prin Brașov? Află povestea lui Manole, artizanul cafelei din Brașov care deține secretul din spatele uneia dintre cele mai bune cești din oraș. Așadar, dacă vrei o cafea memorabilă în Brașov, trebuie să descoperi și locul unde Manole o transformă în artă.
Cafeaua a devenit un „must” pentru mulți dintre noi. Gest social sau dependență nevinovată, cafeaua ne trezește la viață la primele ore ale dimineții. Și pentru că industria de cafea s-a perfecționat în timp, cu mulți pasionați în domeniu, așa i-am descoperit și pe Manole și Elena, care s-au îndrăgostit mai mult decât trebuie de boabele de cafea care ne aduc energie în momentul în care ziua pare prea mică pentru câte lucruri avem de făcut.
Colindând prin Brașov și încercând locații noi, am descoperit și cafeneaua Manole, care se află la o aruncătură de băț de centrul istoric al orașului. Nu ne-am gândit însă că o să descoperim, pe lângă o cafea delicioasă, și o poveste atât de plină cu toate, inclusiv cu mult entuziasm, a celor care stau în spatele afacerii. Vorbim de una dintre cafenelele din Brașov care servesc printre cele mai bune cafele din zonă, iar afacerea este una de familie. Doi soți și cei doi copii ai lor au grijă ca fiecare om care calcă pragul micuței lor cafenele pleacă de acolo cu un zâmbet pe buze, dar și cu multă energie, nu și palpitații 😄
Notă de redacție: (Unde găsiți locația în care Manole meșterește cafeaua - We are Manole. A Coffee Roastery and Shop rooted in Brașov. Find us at Iuliu Maniu 31 & Noiembrie 5)
Manole și Elena sunt din Republica Moldova amândoi, iar viața în România nu a fost chiar ușoară de la început. Au avut răbdare, iar acum nu se gândesc să trăiască în altă parte, chiar dacă la început cochetau cu ideea plecării.
„E mai diferită senzația celor care vin aici să învețe, să facă o școală, față de cei care vin să lucreze”, spune Elena, soția lui Manole, dar și sprijinul lui principal. De fapt, întreaga familie se ocupă de mica afacere.
Elena și Manole locuiesc în România din anii 2000, ambii au terminat studii total diferite față de meseria pe care o practică acum. Afacerea pe care o conduc, una mică, dar cunoscută pe plan local, care nu i-a pus, din fericire, în situații în care să fie nevoiți să se folosească de Facultatea de Drept pe care, de exemplu, a studiat-o Manole. Însă nici Elena nu profesează în domeniul său 100%, căci a terminat Academia de Științe Economice în Moldova, însă partea bună este că poate susține contabilitatea firmei, fără să mai plătească pe cineva.
„Am studiat Dreptul la Târgoviște, așa era modă atunci, să faci Dreptul. Trebuia să-l studiez pe Țepeș de la origini, mă pregăteam să vin la Brașov.”, a spus, pus pe șotii, Manole.
Elena și Manole au o poveste interesantă, mai ales că s-au cunoscut chiar la începutul erei internetului în România, adică pe Mirc. Cei doi au început să vorbească pe internet, după care au început să-și trimită în mod tradițional scrisori.
„Eu eram student, Elena era în Chișinău.”, a spus Manole. „Eu studiam economia atunci, eram în Chișinău. Pe net ne-am cunoscut, am discutat un an de zile, după care ne-am întâlnit. Nu ne văzusem deloc până atunci. Era în perioada aceea în care nu puteai să ai încredere în oricine, nu trimiteai poză oricui.”, a continuat, nostalgică, Elena.
Long story short - cum să devii patron de cafenea? - „Mergeam la cafe internet, atunci mi-am dat seama că îmi place cafeaua și așa mi-am deschis cafenea.”, spune Manole, râzând, în glumă.
Manole a venit în România în 1998
„Din 2008 ne-am mutat cu totul în România, îl aveam și pe Matei, actele noi le-am depus din 2002, însă după cinci ani am reușit să ne luăm cetățenie română. Era o procedură destul de anevoioasă, însă în perioada aceea începuse să se rezolve și această chestiune.”, a spus Elena, care a mărturisit că abia în 2012 s-au mutat în Brașov, însă se gândeau serios să plece în Canada, doar că Manole nu era încântat 100% de idee.
„Circulau poveștile alea că pleacă românii și nu se adaptează, îți vând tot și se duc acolo, dar se întorc și încep iarăși totul de la zero aici.Chiar doi apropiați de-ai noștri au plecat și s-au și întors. Și am zis să nu plecăm, să ne luăm o casă aici, un apartament. Era un afiș pe un stâlp atunci, am văzut, am zis să-l luăm, erau și mult mai ieftine atunci.”, a spus Manole.
„După ce ne-am luat apartamentul și am început să ne facem reparațiile în casă ne-am dat seama că nu mai vrem să plecăm în Canada. Și am rămas aici.”
„Eu am lucrat ca asistent în Universitate, a fost nevoie să-mi echivalez studiile. Însă ulterior nu mă mai regăseam pe piața muncii, nu găseam ceva care să-mi placă.”, a spus Elena.
„Eu am venit în Horeca din start. Tot ce am lucrat în România, am lucrat în Horeca. Chiar dacă am terminat Dreptul, am lucrat de toate. Am fost brutar, ospătar, barman, chiar și administrator al unor mici cafenele.”, ne-a spus Manole despre primii ani în România, după terminarea facultății de la Târgoviște.
Manole și Elena au doi băieți de 13 și 17 ani. Cei doi copii lucrează și ei la cafenea, iar sprijinul principal îl primesc de la Matei, băiatul cel mare care le ține locul în weekend-uri sau când nu este la școală sau la antrenamentele de polo. Tânărul a avut rezultate remarcabile la acest sport.
Cum ați început afacerea cu cafea?
„A venit și sora mea în oraș, a avut o idee de afacere cu mașinile de cafea. Ea a venit cu investiția asta, a vrut să facă rețea pe zona asta. Foarte grea a fost realizarea acestei idei. Pe atunci, ca și comerciant ambulant, oamenii erau reticenți. Există partea asta conservatoare. Este însă o schimbare în bine în ultimii ani în tot ce înseamnă Horeca, au apărut și restaurante mai decente, locații de bun gust, de calitate. Toată lumea este într-un proces de schimbare.
Atunci, probabil că nici autoritatea publică nu era pregătită pentru ce voiam noi să facem. Am fost într-un conflict cu zona asta, nu am primit toate autorizațiile. Nu ne-am gândit atunci că tocmai autoritatea publică poate să vină și să-ți pună bețe în roate, asta probabil și pentru că în zona de Est erai mai încurajat să-ți deschizi ceva, mai ales dacă era vorba despre ceva ok. Te gândeai doar că este suficient că vii, investești, faci ceva fain și se bucură toată lumea. Și că e ceva ce trebuie să funcționeze. Noi ne-am gândit că este o afacere care poate să aducă un plus valoare orașului.”, spune Elena.
„Cu zece ani în urmă am vândut în IOR (București). Doi ani am făcut doar Bucureștiul. Am început cu sora ei, ea și soțul ei au fost dezamăgiți și au renunțat la idee, după care am preluat noi ideea de business și am continuat, ne-am gândit că trebuie să aibă un final fericit.”, a continuat Manole.
„Am început să mergem la festivaluri și tot ce înseamnă evenimente prin țară. Și atunci am început să producem bani din aceste acțiuni. Am căutat organizatori care să ne accepte la evenimentele lor. Am fost la târguri multe, în special în București. Mergeam cu dubița cu cafea. Patru ani am mers la târguri prin toată țara. Plecam săptămânal peste tot. Luam și copiii cu noi când se putea, ori mergeam la festivaluri sau târguri separat, unul stătea cu cei mici acasă. Nu a fost neapărat ușor.”, a mărturisit Elena.
„Dacă faci comerț fix nu e diferit în ceea ce privește taxele față de comerțul ambulant. Fizic, nu produce mașina ca să acoperi cheltuiala către organizatori. ”, mai spune Elena.
Practic, plătiți mai multe taxe. Fie la organizatori, fie la primărie?
„Depinde, dacă evenimentele sunt realizate de către un organizator, el plătește taxa către primărie, iar noi, comercianții ambulanți, plătim către organizator taxa impusă de către el. Însă dacă îți dorești să te plasezi cu rulota cu cafea într-un loc anume, plătești taxă la primărie pentru zona în care te afli. dacă vrei să pleci de acolo în altă zonă, altă taxă. Plătești 7 lei metrul pătrat pe zi. Este mult, chiar dacă 7 lei par puțini bani”, spune Manole.
„Primul punct, și de ce am ajuns să deschidem cafenea aici, primul punct în care ne-am plasat a fost chiar aici, unde suntem și astăzi. În urmă cu 10 ani, stăteam cu dubița aici și, cumva, a fost un punct de legătură. A fost proces dificil să stai și în stradă și să te duci cu toate aprobările și autorizațiile în fiecare lună. Scopul final a fost să reușim să facem altceva. Și acel altceva a fost cafeneaua și prăjitoria de cafea, care, cumva, ne ajută să urmăm mai departe tot ce ține de cafea, dar în condiții mai optime.”, mărturisește Elena.
Dar de unde luați cafeaua?
„Sunt trei importatori mari care aduc cafeaua.” - Manole.
Dar este de specialitate, nu este un tip de cafea pe care o găsești peste tot?
„Asta a fost și ideea, pentru că noi am ajuns în stradă cu un produs care era cu mult peste tot ce vindea în stradă, tonomate și surse de cafea. Înainte, era normal să apeși pe buton și să curgă ceva ce nu știai ce consumi. Și toată lumea bea chestia asta.
În stradă întâlnești omul care își permite și e curios ce poate să bea la tine, dar și omul care bea cafea la un leu și are pretenția să plătească mai puțin pentru o cafea. Doar că nu este aceeași cafea. Noi am dorit să explicăm și să educăm oamenii în privința cafelei, că trebuie să fie mai mult de atât.” - Elena.
Și nu ați avut momente în care ați vrut să renunțați?
„Cu multe eforturi, am încercat totuși să continuăm ce am început, iar din 2014 am reușit să obținem toate autorizațiile necesare și să fim lăsați să vindem cafea în stradă.” - Elena.
Cât ați investit până acum?
„Doar în cafeneaua pe care o avem aici am investit vreo 30 de mii de euro. Și nu a fost mult. Noi am cumpărat echipamentele la prețuri chiar bune, însă întregul loc ne-a costat suma asta. Noi ne-am dorit foarte mult să ocupăm spațiul acesta, fiindcă am stat în fața acestei clădiri mulți ani și ne-am dorit spațiul ăsta, dar a fost ocupat.
După mai mulți ani am fost întrebați dacă dorim să preluăm spațiul, iar la acel moment lucram să deschidem altă cafenea, însă a rămas prăjitorie.” - Manole.
„Din 2014 am primit autorizația și toate actele să putem vinde cafea pe stradă, după care ne-am plasat aici, în fața spațiului unde avem acum cafeneaua, până în 2016, după care cei de la Primărie ne-au mutat în fața Teatrului Dramatic, unde mă mai duc eu dimineața cu mașina și acum.
Am mai colaborat și cu CH19, o altă cafenea din Brașov, până în 2022, după care ne-am cumpărat propriul nostru prăjitor de cafea” - Manole.
Cât costă un prăjitor de cafea?
„Al nostru cred că ajunge în prezent la 60 de mii de euro. Noi nu am dat chiar atât pe el, însă tot a fost scump. Și prețul prăjitorului este în funcție de cât este de bun, din ce materiale este realizat și tehnologia pe care o are. Ca și la mașini. Ambele mașini ajung din punctul A în B, dar depinde de tehnologia pe care o are. Una ajunge în 10 minute, alta într-o oră. Tipul de prăjire în linii mari este cam la fel la toate prăjitoarele, însă diferența o fac calitatea materialelor și reglajele, finețea reglajelor. Procesul de prăjire al cafelei este mai mult o chestiune de fizică, chimie, matematică, așa, în mare.” - Manole
Și cum se prăjește cafeaua?
„Este un aparat care are doi metri lungime pe doi metri înălțime și pe unul lățime, acolo se pune cafeaua, se încălzește și procesul este similar ca la popcorn, dar fără ulei, fără nimic.” - Manole
Deci nu e neapărat o prăjire în sensul tradițional, nu?
„Nu, este mai mult o coacere. Există persoane care prăjesc atât de mult cafeaua încât iese și uleiul din ea. Dar în mod normal nu, se pune cafeaua verde și să dă cuptorul la 200 de grade. Prăjitorul se află într-un spațiu unde avem și mașina cu care încă vindem cafea pe stradă, loc în care dorim să mai deschidem o cafenea.” - Manole.
„Prăjitorul are vreo 500 de kilograme, este într-un spațiu care este acum în amenajare și încercăm să creăm acces pentru oameni, să fie o zonă deschisă în care oamenii vin la cafea, dar văd și întregul proces de coacere al cafelei. De altfel, clienții, dacă știu să-și facă o cafea, pot chiar ei să-și prepare cafeaua. Lucrul acesta se întâmplă chiar și aici, pe Iuliu Maniu. Noi lăsăm clienții să-și prepare cafeaua, barul este deschis.” - Elena.
Am observat în dățile în care am venit să consum cafea la voi că țineți foarte mult la gramaj. Are importanță câte grame de cafea puneți și sunteți atenți la acest detaliu pentru a obține o anume aromă? Contează 5 grame în plus sau minus?
„Da, constanța. Nu contează 0.2 grame, dar 0.5 grame contează.” - Manole.
„Poate fi un gramaj, de exemplu, dimineața” - Elena.
Și care este gramajul pentru o cafea perfectă?
„Noi acum reușim zilnic să facem la început de zi o rețetă. Și cu asta se începe o zi, cu rețeta cafelei” - Elena.
Și nu este aceeași în fiecare zi? Adică zilnic aveți altă rețetă?
„Nu, nu este aceeași în fiecare zi. Ideea este următoarea, ca să iasă același gust al cafelei, rețeta poate fi diferită de la o zi la alta.” - Manole.
„Cafeaua este un produs viu, mai ales cafelele care astăzi cumva sunt realizate într-o prăjire lentă și păstrează în ea multe microelemente care se schimbă în timp, ea zilnic se comportă altfel. Variază, poate fi cu 0.5 grame mai mult sau mai puțin.” - Elena.
„De exemplu, dacă stau cu ușa închisă, umiditatea este mai ridicată, dacă stau cu ușa deschisă este o altă umiditate, iar bobul de cafea atrage din umiditatea din aer, iar granulația de la ora 8 este alta. Și ca să revenim la gustul de ieri, noi dimineața încercăm, testăm. De exemplu, dacă astăzi pot pune pentru o cafea 18 grame de cafea și gust cafeaua și este ok, și mi-au ieșit, să zicem 36 de ml într-un expresso. A doua zi pot face același lucru, să-mi iasă tot 36 de ml, însă gustul nu mai este același, să fie mai acid, iar eu încerc să schimb prin gramaj acest lucru. Și atunci urmez un proces de realizare al rețetei.” - Manole.
Notă de redacție: Manole și Elena au deschis cafeneaua de pe Iuliu Maniu pe 25 decembrie 2023, fix de ziua lui Manole. Anul trecut au împlinit un an de când și-au împlinit visul după mai bine de 10 ani în care au vândut cafea doar pe stradă. Manole continuă să facă același lucru și astăzi, să fie și vânzător ambulant, chiar dacă micuța lor cafenea există și într-un spațiu acum, pentru că, nu-i așa, și trecătorii merită o cafea bună 🍮.
Și pentru că au crezut și muncit la visul lor, familia de antreprenori din Brașov lucrează la deschiderea și celui de-al doilea sediu, dar mai multe detalii probabil vom afla de pe social media, de pe pagina lor de Instagram manolecoffee.
Mi-am dorit să aflu povestea lui Manole după nenumărate dăți în care mi-am băut cafeaua pe Iuliu Maniu, în dezbateri politice și alte frământări de cetățeni, în compania mai multor persoane care se ancorau în discuții. Până la urmă, cea mai bună bârfă este la cafea!
P.S. Vă las atașat mai multe screenshot-uri din Google Maps pentru a vă orienta mai bine. Cafeneaua lui Manole este la 5 minute de centrul istoric al Brașovului.
