În cât timp o să dea afară George Simion cei 500.000 de bugetari: „Vreau să se înțeleagă că am intenții bune”

George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, susține că România se apropie de colaps economic și acuză actuala coaliție de guvernare că nu a făcut reformele necesare. Într-un interviu la Digi24, liderul AUR a prezentat un plan de reducere drastică a personalului din administrația publică, pe care îl consideră singura soluție pentru evitarea falimentului.

România riscă să intre în incapacitate de plată, avertizează George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor și candidat la alegerile prezidențiale din 2025.

Într-o intervenție la Digi24, Simion a criticat dur guvernarea actuală, pe care o acuză că a evitat reformele esențiale. El propune un plan de restructurare administrativă care presupune concedierea a jumătate de milion de angajați din sectorul public în următorii cinci ani.

Potrivit liderului AUR, în anul 2020, aparatul administrativ număra 800.000 de angajați, iar în prezent, cifra a crescut la 1.300.000. El afirmă că această diferență de 500.000 este compusă în principal din „membri de partid” angajați pe criterii politice, și nu profesionale.

„Trebuie să ajungem înapoi, la 800.000 de angajați. 500.000 ar trebui să plece. Dar să nu alarmăm pe cineva, se va întâmpla treptat, în următorii cinci ani”, a declarat Simion. Acesta a mai spus că mulți dintre actualii funcționari publici nu acceptă nicio formă de evaluare sau responsabilizare. „Avem funcționari la Senat care se supără dacă li se cere un raport de activitate. Este inadmisibil”, a spus el.

Simion a sugerat că angajații din administrația locală și centrală sunt, în mare parte, „oameni de partid” care întrețin un sistem ineficient și costisitor. „Va fi greu să evităm falimentul dacă nu facem această curățenie în sistem”, a adăugat el.

Simion a încercat să-și tempereze tonul radical, afirmând că intențiile sale sunt constructive, nu punitive. „Vreau să se înțeleagă că nu sunt un bau-bau. Nu mă interesează răfuiala cu cineva. Vreau o reformă reală, cu efecte benefice pe termen lung”, a spus candidatul AUR.

Planul său de guvernare include implicarea directă în numiri-cheie, sugerând că își propune un rol activ în desemnarea viitorului executiv. George Simion consideră că programul AUR reprezintă „singura soluție” pentru ieșirea din criza economică actuală, reiterând că ideile promovate de partidul său nu sunt fundamental diferite de cele ale altor formațiuni politice, însă „problema e că acele soluții nu au fost niciodată aplicate”.

„Soluțiile AUR nu-s departe de soluțiile propuse de celelalte partide, doar că nu au fost implementate”, a subliniat Simion.

Candidatul AUR a respins categoric orice propunere de creștere a TVA-ului sau a altor taxe. În opinia sa, o astfel de măsură ar duce inevitabil la prăbușirea economiei și ar afecta mediul de afaceri.

„Orice creștere de taxe înseamnă recesiune. Nu asta este soluția, nu putem să sugrumăm mediul antreprenorial care, în momentul de față, abia supraviețuiește”, a declarat Simion, sugerând că guvernarea trebuie să se concentreze pe reducerea cheltuielilor publice și pe combaterea risipei.

În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, mesajul lui George Simion pare să vizeze un electorat care caută măsuri drastice și clare pentru reformarea statului. Rămâne de văzut în ce măsură aceste declarații se vor transforma într-un program fezabil și acceptabil pentru o majoritate politică.

Mai jos regăsiți și o analiză comparativă între programul propus de AUR și măsurile privind reforma administrativă menționate sau aplicate de celelalte partide parlamentare relevante: PSD, PNL, USR și UDMR. Analiza ia în calcul declarații oficiale, programe de guvernare și inițiative legislative cunoscute până în mai 2025.

Reducerea aparatului bugetar, combaterea risipei și depolitizarea administrației publice sunt teme recurente în discursul politic. Totuși, viziunea AUR diferă semnificativ de abordările celorlalte partide, prin amploarea și radicalismul propunerilor.

AUR, prin vocea lui George Simion, propune o reducere drastică a personalului bugetar – cu 500.000 de posturi – în decurs de cinci ani. Miza este readucerea aparatului administrativ la nivelul din 2020, înainte de pandemie și de rotativa guvernamentală. Simion afirmă că majoritatea celor angajați în plus sunt „membri de partid”, sugerând o epurare politică, fără a oferi însă criterii clare de evaluare.

Programul AUR include:

• reducerea numărului de angajați la stat cu peste 35%;
• reintroducerea criteriilor de performanță și a fișelor de post transparente;
• audit extern al instituțiilor centrale și locale;
• blocarea angajărilor fără concurs.

Partidul Social Democrat susține o reformă „soft”, centrată pe digitalizare și eficientizare, dar respinge ideea de concedieri masive. Ministrul Marcel Boloș (PNL), susținut în Guvern și de PSD, a lansat ideea reducerii posturilor vacante și comasării unor instituții, dar liderii PSD au subliniat că „nu se poate vorbi despre tăieri de personal în bloc”.

PSD propune:

• evaluarea funcțiilor din administrația publică;
• reorganizarea ANAF, Casei de Pensii și altor structuri lente;
• accelerarea digitalizării în relația cu cetățeanul;
• susținerea unei salarizări unice, corelate cu performanța.

Partidul Național Liberal a susținut în mod tradițional reforma aparatului bugetar, dar măsurile implementate în guvernările în care a fost implicat au fost parțiale. PNL a susținut legea privind comasarea instituțiilor subordonate ministerelor și introducerea controlului de performanță în administrație, dar a evitat măsuri de concediere masivă.

Printre măsurile asumate de PNL:

• reducerea numărului de agenții și instituții prin comasare;
• audit instituțional pentru reducerea cheltuielilor;
• salarizare pe bază de performanță, în acord cu PNRR;
• parteneriat cu Comisia Europeană pentru reforme structurale.

Uniunea Salvați România propune de ani de zile reforma profundă a administrației, dar cu accent pe meritocrație și reducerea influenței politice. USR susține o reformă mai aproape de modelul scandinav, bazată pe criterii transparente, evaluări periodice și restructurări punctuale, nu tăieri în masă.

Programul USR include:

• depolitizarea funcției publice prin concursuri reale;
• digitalizarea completă a administrației până în 2030;
• evaluare anuală a angajaților publici;
• reducerea treptată a numărului de posturi inutile.

Uniunea Democrată Maghiară din România a propus deseori o descentralizare a serviciilor publice și transferul de competențe către autoritățile locale, considerând că eficiența vine din autonomie și profesionalizare. UDMR nu susține concedieri masive, dar este favorabilă evaluărilor instituționale.

Printre ideile UDMR:

• descentralizarea administrației către nivel județean și local;
• profesionalizarea funcționarilor publici prin formare continuă;
• compatibilizarea legislației administrative cu standardele europene;
• reducerea birocrației prin digitalizare.

AUR propune cea mai dură reformă, cu un obiectiv numeric clar și radical: eliminarea a 500.000 de posturi. În schimb, PSD, PNL, USR și UDMR susțin forme mai prudente de restructurare, mizând pe digitalizare, evaluări și reorganizări instituționale. Deși toate partidele vorbesc despre depolitizare și eficiență, doar AUR o asociază explicit cu o epurare politică masivă, ceea ce stârnește deja controverse legate de fezabilitatea și legalitatea unei astfel de strategii.