Descoperire fantastică. Organul care produce aproape toată serotonina din corp. Nu e creierul. Din cauza asta ne îmbolnăvim de anxietate și depresie

Toată lumea crede că starea de bine vine din creier. Sigură că acest organ este responsabil cu fericirea, dar creierul este susținut și el la rândul său de organe. Întregul nostru corp este conectat, iar „hormonul fericirii”, cum mai numim serotonina, nu este produs în mare parte de creier, ci de alte organe.

Cercetările medicale arată că între 90% și 95% din serotonina din corp nu se află în creier, ci în intestine. Celulele speciale din tractul digestiv produc cantități uriașe din „hormonul bunei dispoziții”, iar alimentația influențează direct felul în care acest sistem funcționează.

Ideea că „suntem ceea ce mâncăm” capătă o formă concretă când vorbim despre serotonină. Majoritatea oamenilor cred că această substanță ține exclusiv de creier și de emoții. În realitate, aproape toată serotonina din organism este produsă în intestin, de un tip de celule numite enterochromafine. Acolo se află o adevărată fabrică biochimică, care comunică neîntrerupt cu sistemul nervos central prin nervul vag, hormoni și mediatori inflamatori.

Creierul nu primește serotonină direct din intestin, deoarece moleculele nu pot trece prin bariera hemato-encefalică. Totuși, primește informații și semnale care influențează dispoziția, nivelul de stres, calitatea somnului și apetitul. Practic, intestinul nu „trimite fericirea” gata făcută, ci își pune amprenta asupra modului în care creierul își produce propria serotonină.

Interiorul tubului digestiv este tapetat cu milioane de celule nervoase, formând ceea ce medicii numesc „creierul intestinal”. Acest sistem nervos enteric funcționează independent, dar în același timp comunică permanent cu creierul prin nervul vag.

Celulele enterochromafine folosesc aminoacidul triptofan — o substanță care se găsește în alimente — pentru a produce serotonină. Odată eliberată, această serotonină controlează contracțiile tubului digestiv, ritmul de avans al alimentelor, secrețiile glandelor și o parte din răspunsul imun local.

Pe lângă rolul digestiv, serotonina intestinală „vorbește” cu sistemul nervos prin semnale chimice. Dacă intestinul este inflamat, lipsit de fibre sau afectat de o bacterie patogenă, aceste semnale pot amplifica anxietatea, oboseala sau iritabilitatea. În schimb, un intestin echilibrat trimite semnale stabile, care susțin un tonus psihic bun.

Diferența majoră dintre serotonina intestinală și cea cerebrală este modul în care sunt folosite. Intestinul produce cantități mari pentru funcții locale, în timp ce creierul își face propria serotonină în cantități mai mici, dar cu rol direct asupra emoțiilor. Chiar dacă cele două sisteme sunt separate, ele se influențează reciproc în permanență.

Procesul pornește de la triptofan. Fără acest aminoacid, nici intestinul și nici creierul nu pot sintetiza serotonină. Dar nu doar cantitatea de triptofan contează, ci și modul în care este absorbit și transportat acolo unde trebuie.

Carbohidrații complecși — precum cerealele integrale, leguminoasele sau anumite legume — ajută triptofanul să ajungă mai ușor în creier. Fibrele alimentare hrănesc bacteriile bune din intestin, care produc acizi grași cu lanț scurt, substanțe ce stimulează celulele enterochromafine să producă serotonină.

Alimentele ultra-procesate, zahărul în exces și grăsimile trans afectează microbiota, cresc inflamația și pot perturba producția de serotonină. Dezechilibrul poate amplifica episoadele depresive, stările de epuizare sau tulburările de somn.

Chiar dacă nu există o rețetă universală, numeroase studii arată că anumite categorii de alimente susțin atât sănătatea intestinală, cât și procesul biochimic al serotoninei.

Triptofanul nu acționează singur. Organismul are nevoie de vitaminele B6 și B12, fier și magneziu pentru a converti triptofanul în serotonină.

Surse naturale de triptofan: ouă, carne slabă de curcan sau pui, pește (somon, ton, sardine), brânzeturi, nuci, migdale, alune, semințe de dovleac, susan sau floarea-soarelui, soia și produsele derivate

Carbohidrați complecși: ovăz, quinoa, linte, năut, fasole, cartofi dulci. Aceștia reglează glicemia și ajută la transportul triptofanului către creier.

Fibre și prebiotice pentru o microbiotă sănătoasă: legume cu frunze verzi, broccoli, sparanghel, ceapă, praz, mere, pere, fructe de pădure, semințe de in și chia. Fibrele stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru echilibrul intestinal.

Probiotice naturale: iaurt, chefir, murături fermentate natural, kimchi, miso. Acestea ajută la stabilizarea florei intestinale și reduc inflamația.

Activitatea fizică moderată crește sensibilitatea receptorilor din creier pentru serotonină, ceea ce face ca moleculele produse să fie mai eficiente. Mișcarea stimulează circulația sângelui în intestin, ajutând celulele enterochromafine să funcționeze mai bine.

Exercițiile regulate reduc cortizolul (hormonul stresului), iar un nivel mai mic de cortizol lasă triptofanului „drumul liber” către creier. Sportul favorizează apariția unor bacterii benefice, cum ar fi Akkermansia și Bifidobacterium, asociate cu o producție mai echilibrată de serotonină și cu un răspuns imun mai stabil.

Nu e nevoie de antrenamente extreme. Studiile arată că organismul răspunde optim la mers rapid 30–45 de minute, alergare ușoară, ciclism, înot, antrenamente de forță ușoare sau moderate, yoga, pilates, stretching

Cheia este regularitatea. 3–5 ședințe pe săptămână sunt suficiente pentru ca axa intestin–creier să funcționeze vizibil mai bine.

Așadar, alimentația furnizează materia primă (triptofanul și fibrele), iar sportul optimizează modul în care corpul o procesează. Când cele două sunt în echilibru, intestinul produce semnale stabile, inflamația scade, iar creierul are un flux constant de substanțe necesare pentru reglarea emoțiilor.

Pe scurt, mișcarea nu doar „face bine”, ci întărește exact mecanismul prin care intestinul și creierul lucrează împreună. Iar pentru cine se confruntă cu stări depresive ușoare, combinația dintre o alimentație corectă și sport constant devine unul dintre cele mai eficiente instrumente naturale de reglare emoțională.

Surse medicale:

• Un articol în Psychoradiology arată că exercițiul fizic modifică compoziția microbiotei intestinale și metabolitul bacterian, ceea ce poate susține sănătatea creierului. Exercițiul crește bacteriile producătoare de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), care pot influența inflamația intestinală și semnalizarea sistemului nervos. Axa intestin–creier este mediată de semnale endocrine, imune și neuronale.
• Un articol în „Gut-derived serotonin …” afirmă că ~ 95% din serotonina periferică (adică din afara creierului) este sintetizată în intestin, de celulele enterochromaffin.
• Un studiu randomizat controlat pe oameni (supraponderali / obezi) a arătat că 6 luni de exercițiu structurat (bicicletă, exercițiu timp liber de intensitate moderată sau viguroasă) schimbă diversitatea microbiotei intestinale.
• Un articol din Nutrients arată că alimentația și activitatea fizică modulează microbiota, iar dezechilibrele microbiene pot influența depresia.