Ceaiul vechi de peste 2.000 de ani care face minuni în organism

Kombucha, cunoscută și drept „ceaiul ciupercă” sau „elixirul nemuririi”, este o băutură fermentată ce‑și are originile în China antică, cu o istorie de peste 2.000 de ani.

Se crede că kombucha își are rădăcinile în nord-estul Chinei (zona Manciuriei), încă din jurul anului 220 î.Hr., în timpul Dinastiei Qin. Sursele istorice și folclorice arată că băutura era apreciată drept un „elixir de detoxificare și energie”.

Potrivit unor relatări, un medic coreean pe nume Kombu a adus kombucha în Japonia în anul 414 d.Hr., pentru a trata probleme digestive ale împăratului Ingyo.

Denumirea „kombucha” ar putea deriva fie de la acest medic, fie din cuvintele japoneze „kombu” (alge marine) și „cha” (ceai), deși aceste teorii nu sunt unanime.

De-a lungul timpului, numele ceaiului s-a răspândit prin rutele comerciale în Rusia și Europa de Est. În Rusia, kombucha a fost cunoscută sub denumirea de „tea kvass” (kvass de ceai).

În secolul XX, mai exact în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, popularitatea kombucha a scăzut temporar din cauza lipsei de zahăr și ceai, dar după război a început din nou să se răspândească, inclusiv în Germania.

Kombucha este o băutură fermentată făcută din ceai (de obicei negru sau verde) îndulcit. Fermentația se realizează printr-o cultură simbiotică de bacterii și drojdii, cunoscută sub acronimul SCOBY (Symbiotic Culture Of Bacteria and Yeast).

În timpul fermentației, drojdiile convertesc zahărul în alcool, iar bacteriile acide (în special din familia Acetobacteraceae) transformă alcoolul în acizi organici, în special acid acetic. În acest proces apare o peliculă gelatinoasă la suprafață, biofilmul pe care îl numim SCOBY.

SCOBY‑ul nu este un ciupercă propriu-zisă, ci un conglomerat de bacterii și drojdii care trăiesc în comun, formând o structură de celuloză.

Procesul de fermentare durează, de obicei, între 7 și 14 zile, în funcție de cantitatea de zahăr, tipul de ceai, temperatură și mărimea culturii SCOBY.

Compoziția chimică a ceaiului k ombucha conține o varietate de compuși benefici, printre care acizi organici, cum ar fi acidul acetic, gluconic etc, vitamine, în special din complexul B, rezultate în urma activității bacteriene, polifenoli (derivați din ceai), recunoscuți pentru proprietățile lor antioxidante, și dioxid de carbon, ceea ce conferă băuturii o ușoară efervescență. Ceaiul Kombucha conține și antități foarte mici de alcool, în funcție de fermentare (în băuturile comerciale, adesea sub 0,5%).

Cercetările preclinice (pe modele animale sau teste in vitro) sugerează că kombucha ar putea avea următoarele efecte benefice, printre care că este un bun antioxidant datorită polifenolilor din ceai și metaboliților produși în fermentație.

Totuși, trebuie spus că studii clinice pe oameni sunt foarte puține, iar multe dintre efectele pozitive raportate nu au fost confirmate în mod clar la scară largă.

Ceaiul kombucha mai este și antimicrobian, unele studii arată capacitatea kombuchei de a inhiba creșterea unor agenți patogeni.

De altfel, kombucha are și o protecție asupra ficatului, este antiinflamator — unele componente pot reduce inflamația, iar unele date sugerează efecte de scădere a colesterolului („anti‑hypercholesterolemic”).

Deși kombucha este adesea considerată o băutură sănătoasă, există și riscuri, în special atunci când este preparată acasă. Ceaiul preparat în condiții neconforme poate să aibă o contaminare microbiană dacă recipientele și instrumentele nu sunt curate sau dacă fermentația nu este controlată.

Nivelul de acid poate deveni ridicat, ceea ce poate agrava probleme digestive sau eroda smalțul dentar. Prezența alcoolului, deși mică, poate ridica probleme pentru persoanele sensibile la alcool sau pentru copii, dacă fermentația este prelungită.

Persoanele cu afecțiuni imune scăzute, sarcină sau alte condiții medicale ar trebui să fie precaut– este recomandat consultul unui medic înainte de consum regulat.