Ce impact are păpușa Labubu asupra copiilor?

Publicat:
4 minute

Labubu este un personaj de jucărie colecționară creat de artistul și ilustratorul Kasing Lung, originar din Hong Kong. A devenit foarte popular în rândul fanilor de art toys (jucării de designer) și colecționari, în special în Asia, dar și la nivel internațional.

Photo by David Kristianto / Unsplash

Labubu este o creatură cu trăsături animaliere și fantastice – are urechi lungi, dinți ascuțiți vizibili într-un zâmbet mare și un aer jucăuș sau diabolic, în funcție de ediție.

Majoritatea figurinelor sunt realizate din vinil, dar există și ediții limitate din alte materiale.

Labubu a fost lansat în colaborare cu brandul POP MART, lider în jucării de colecție „blind box” (cutii-surpriză), ceea ce a contribuit masiv la succesul internațional al personajului.

Există multiple versiuni ale lui Labubu – ediții tematice (pirat, magician, spațial, floral etc.), iar unele dintre ele sunt extrem de rare și valoroase în comunitatea de colecționari.

Labubu face parte dintr-un trend global de art toys, alături de alte personaje populare precum Molly, Dimoo, Skullpanda sau Zimomo. Aceste figurine sunt adesea expuse ca obiecte de artă în colecții private și sunt asociate cu stiluri de viață urbane, design contemporan și cultura pop asiatică.

Ce impact are păpușa Labubu asupra copiilor?

Impactul personajului Labubu asupra copiilor poate varia în funcție de vârsta copilului, de contextul cultural și de sensibilitatea individuală. Iată o analiză obiectivă a posibilelor efecte pozitive și negative.

Efectele pozitive ale păpușei Labubu

Designul neobișnuit al lui Labubu – cu trăsături fantastice și povești vizuale – poate încuraja copiii să își creeze propriile narațiuni, ceea ce stimulează creativitatea și gândirea imaginară.

Labubu este parte din cultura „art toys”, un tip de jucării ce poate introduce copiii (indirect) în lumea artei contemporane, a ilustrației și a designului de personaj.

Copiii care încep să colecționeze figurine ca Labubu pot învăța despre grijă, organizare și valoarea obiectelor — mai ales dacă primesc sprijin de la părinți pentru a înțelege limitele și scopul acestui hobby.

Efectele negative ale păpușei Labubu

Labubu are un zâmbet cu dinți ascuțiți și o înfățișare uneori „ciudată” sau „înfricoșătoare” (în special în edițiile dark/gothic). Copiii mici sau sensibili pot fi speriați, mai ales dacă nu li se explică contextul artistic.

Labubu este parte dintr-un fenomen de colecție intens promovat, cu ediții limitate, „blind box”-uri și prețuri mari pe piața secundară. Asta poate stimula dorința de a cumpăra compulsiv sau de a căuta „rarități”, ceea ce nu este potrivit pentru copiii care nu pot înțelege valoarea reală sau simbolică a acestor obiecte.

Mulți părinți cumpără figurinele ca decorațiuni sau investiții, nu ca jucării. Dacă sunt tratate ca obiecte de joacă obișnuite, unele figuri se pot deteriora sau deveni periculoase (piesele mici pot fi înghițite, de exemplu).

La ce trebuie să fie atenți părinții în legătură cu păpușa Labubu

Pentru copiii sub 6-7 ani, Labubu poate să nu fie recomandată ca jucărie de zi cu zi, din cauza aspectului și a prețului.

Pentru copiii mai mari, poate fi introdus în context artistic, cu explicații despre design, colecționare și expresia creativă.

E bine ca părinții să încurajeze întrebările despre personaje ca Labubu, să vadă dacă apar frici, fascinație sau curiozitate autentică.

Ce spun psihologii despre păpușa Labubu?

„Copiii au o percepție diferită asupra esteticii. Ceea ce un adult poate percepe ca înfricoșător sau ciudat, un copil poate găsi amuzant sau fascinant.”
dr. Karen Dill-Shackleford, psiholog media, SUA.

„Expunerea controlată la personaje cu trăsături bizare ajută copiii să înțeleagă că nu tot ce e diferit e periculos. Acest lucru contribuie la dezvoltarea empatiei și a toleranței.”
dr. Paul Harris, Harvard Graduate School of Education.

„Dacă un copil este expus la o jucărie cu trăsături sinistre fără nicio explicație, poate interpreta greșit mesajul și poate dezvolta frică sau anxietate.”
dr. Tanya Byron, psiholog clinic pediatric, Marea Britanie.

„Când copilul învață că valoarea este dată doar de raritate sau preț, încep să apară comportamente consumiste sau anxietate de tip FOMO (fear of missing out).”
dr. Jean Twenge, psiholog, autor „iGen”

Urmărește-ne pe Google News

Ne găsești și aici: Google Play

Mai multe pentru tine