Care este problema lui Donald Trump cu Groenlanda și cum ar putea afecta UE și NATO?
Donald Trump a reaprins o controversă internațională, readucând în prim-plan interesul său pentru Groenlanda, insula arctică aflată sub guvernarea Danemarcei. De această dată, însă, discursul său a devenit mult mai agresiv, sugerând nu doar o dorință de a achiziționa teritoriul, ci și posibilitatea de a exercita presiuni economice sau chiar militare asupra Danemarcei pentru a-l obține.
Declarațiile sale au alarmat liderii europeni, ridicând semne de întrebare asupra relațiilor transatlantice, coeziunii NATO și stabilității geopolitice globale.
Deși adesea trecută cu vederea pe scena internațională, Groenlanda are o valoare strategică uriașă. Dincolo de peisajele sale înghețate, insula ocupă o poziție cheie în ceea ce privește apărarea militară, rutele comerciale arctice și accesul la resurse minerale esențiale.
SUA mențin de mult timp o prezență militară pe insulă, cel mai important punct fiind Baza Spațială Pituffik (fosta Bază Aeriană Thule), un element esențial al sistemului american de avertizare timpurie împotriva atacurilor cu rachete.
Pe măsură ce gheața arctică continuă să se topească, Groenlanda devine tot mai atractivă atât din punct de vedere economic, cât și strategic.
Trump nu este la prima încercare de a aduce Groenlanda sub controlul SUA. În timpul primei sale președinții, a sugerat posibilitatea cumpărării insulei, însă propunerea a fost rapid respinsă de oficialii danezi.
Acum, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre SUA, China și Rusia, această insistență pare să facă parte dintr-o strategie mai amplă.
Trump susține că Groenlanda trebuie să fie controlată de americani pentru a proteja lumea occidentală de influența rivalilor geopolitici. Totuși, de data aceasta, mesajul său a fost mult mai dur, incluzând amenințări cu sancțiuni economice împotriva Danemarcei, în cazul în care aceasta refuză să cedeze teritoriul.
Evident, reacția liderilor europeni nu a întârziat să apară. Premierul danez Mette Frederiksen a reiterat că Groenlanda nu este de vânzare și nici nu va fi vreodată.
Oficialii francezi au avertizat că orice încercare de a amenința suveranitatea europeană este inacceptabilă, în timp ce Comisia Europeană a reafirmat statutul special al Groenlandei ca teritoriu asociat UE, beneficiind de fonduri europene și anumite drepturi pentru cetățenii săi.
Deși Groenlanda are un grad ridicat de autonomie, Danemarca rămâne responsabilă pentru politica externă și apărarea insulei. Mai mult decât atât, Groenlanda se află sub protecția tratatului de apărare colectivă NATO, ceea ce înseamnă că un atac asupra sa ar declanșa o reacție de apărare din partea celorlalți membri ai alianței, inclusiv a SUA. În acest context, declarațiile lui Trump ridică un semnal de alarmă fără precedent, întrucât sugerează posibilitatea unei confruntări între aliați.
Situația este complicată și de creșterea mișcării pro-independență în Groenlanda. De-a lungul anilor, dorința de autodeterminare a devenit tot mai puternică, alimentată și de dezvăluirile privind trecutul colonial al Danemarcei, inclusiv scandalul legat de campaniile de control al nașterilor impuse femeilor groenlandeze în anii ’60 și ’70.
Premierul Groenlandei, Múte Egede, a sugerat recent că un referendum pentru independență ar putea avea loc în viitorul apropiat, însă viabilitatea economică a unei Groenlande independente rămâne o problemă delicată.
În prezent, insula depinde în mare măsură de subvențiile anuale ale Danemarcei, care se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro, iar multe voci din Groenlanda se tem că independența ar putea aduce provocări economice majore.
Aici intervine o posibilă oportunitate pentru Trump. O Groenlandă independentă ar avea nevoie urgentă de sprijin economic, iar SUA ar putea încerca să umple acest vid în schimbul unei influențe sporite asupra insulei.
Deși Danemarca a subliniat că Groenlanda are dreptul la independență dacă decide acest lucru, a fost clară și în privința unui aspect: Groenlanda nu va deveni un teritoriu american.
Ceea ce îngrijorează cel mai mult liderii europeni nu este doar interesul lui Trump pentru Groenlanda, ci și tonul agresiv al declarațiilor sale, care par să deschidă ușa unei posibile confruntări militare.
Până acum, în cadrul NATO, au existat tensiuni între state membre—cum este cazul Greciei și Turciei—dar niciodată un președinte american nu a sugerat că ar putea folosi forța împotriva unui aliat.
Dacă Trump ar decide să acționeze dincolo de simple declarații, consecințele ar putea fi grave: Uniunea Europeană și aliații săi ar putea răspunde prin izolarea diplomatică a SUA, impunerea unor sancțiuni economice sau chiar prin accelerarea inițiativelor de apărare europeană independentă, reducând dependența de sprijinul militar american.
Danemarca ar putea invoca Articolul 42.7 din Tratatul UE, cunoscut sub numele de “clauza de asistență reciprocă”, care obligă celelalte state membre să îi vină în ajutor în cazul unui atac. O astfel de evoluție ar pune la încercare unitatea NATO și ar ridica întrebări serioase despre viitorul alianței transatlantice.
