Big Tech pregătește o avalanșă de investiții în AI. Europa riscă să fie depășită în infrastructura digitală

Marile companii americane de tehnologie vor investi în 2026 peste 700 de miliarde de dolari în infrastructura de inteligență artificială, o sumă comparabilă cu PIB-ul nominal al Suediei. În timp ce SUA accelerează, Uniunea Europeană abia reușește să mobilizeze 10,6 miliarde de euro pentru centre de date proprii, ceea ce pune la îndoială capacitatea Europei de a-și asigura autonomia digitală.

Investițiile în inteligența artificială au atins o scară fără precedent în 2026. Mai multe companii din topul Big Tech au publicat estimări pentru cheltuielile de capital (CapEx) pe acest an, iar analiștii indică un nivel total al investițiilor care depășește 700 de miliarde de dolari (aproximativ 590 de miliarde de euro).

Aceasta reprezintă o creștere de circa 75% față de 2025, anul în care Big Tech a cheltuit estimativ 400 de miliarde de dolari (337 de miliarde de euro) pentru dezvoltarea infrastructurii AI, potrivit unei analize realizate de Euronews.

CapEx, sau cheltuielile de capital, sunt fondurile alocate pentru construirea, îmbunătățirea sau întreținerea activelor pe termen lung, cum ar fi clădiri, echipamente sau tehnologii.

Aceste investiții nu sunt integral deduse în anul în care sunt efectuate, ci sunt capitalizate și treptat amortizate în contabilitate, reflectând modul în care companiile își consolidează capacitatea operațională pe termen lung.

Conform Asociației Industriei Semiconductoarelor din SUA, vânzările globale de cipuri ar urma să atingă pentru prima dată 1 trilion de dolari (842 miliarde de euro) în 2026. Marile bănci și firme de consultanță, precum JPMorgan Chase și McKinsey, estimează că investițiile totale în AI vor depăși 5 trilioane de dolari (4,2 trilioane de euro) până în 2030, susținute de cererea uriașă pentru capacitate de calcul.

La vârful listei de cheltuieli se află Amazon, care planifică un buget de 200 de miliarde de dolari (170 miliarde de euro) pentru AI. Această sumă depășește PIB-ul combinat al celor trei state baltice din 2025, conform estimărilor FMI. Alphabet, compania-mamă a Google, urmează cu 185 de miliarde de dolari (155 miliarde de euro), iar Microsoft și Meta vor investi 145 de miliarde (122 miliarde de euro) și respectiv 135 de miliarde (113 miliarde de euro). Oracle și-a majorat estimarea pentru 2026 la 50 de miliarde de dolari (42,1 miliarde de euro), cu aproape 15 miliarde (12,6 miliarde de euro) peste cifra inițială.

Tesla intenționează să dubleze cheltuielile la aproape 20 de miliarde de dolari (16,8 miliarde de euro), majoritatea fondurilor fiind alocate pentru extinderea flotei de robotaxi și dezvoltarea robotului umanoid Optimus. xAI, o altă companie a lui Elon Musk, va investi cel puțin 30 de miliarde de dolari (25,2 miliarde de euro) în 2026, inclusiv în extinderea clusterului de centre de date Colossus din Tennessee, descris de Musk drept cel mai mare supercomputer AI din lume.

Recent, SpaceX a achiziționat xAI într-o tranzacție integral în acțiuni, evaluând SpaceX la 1 trilion de dolari (842 miliarde de euro) și xAI la 250 de miliarde de dolari (210 miliarde de euro), rezultând o entitate de 1,25 trilioane de dolari (1,05 trilioane de euro). Planurile includ construcția unor centre de date în spațiu, alimentate cu energie solară, și combinarea AI cu rachetele și internetul prin satelit.

Apple rămâne în urma cheltuielilor majore, cu doar 13 miliarde de dolari (10,9 miliarde de euro) alocați în 2026. Compania a semnat un parteneriat pe mai mulți ani cu Google pentru a integra modelele Gemini AI în viitoarea generație de funcții inteligente ale dispozitivelor, inclusiv optimizarea asistentului Siri. Astfel, Apple externalizează o parte din investițiile necesare pentru a rămâne competitivă în AI.

Nvidia, principal furnizor de cipuri AI, va raporta câștigurile și proiecțiile pe 25 februarie. CEO-ul Jensen Huang estimase anterior că un gigawatt de capacitate de centre de date costă între 50 și 60 de miliarde de dolari (42-50 miliarde de euro), din care aproximativ 35 de miliarde (29,5 miliarde de euro) sunt dedicate echipamentelor Nvidia.

Wall Street este atent la riscurile legate de finanțarea prin datorii a CapEx-ului uriaș.

Piețele financiare au reacții mixte față de amploarea cheltuielilor Big Tech pentru 2026. Pe de o parte, investitorii recunosc necesitatea de a obține un avantaj competitiv în era AI. Pe de altă parte, volumul masiv al investițiilor și finanțarea lor prin datorii ridică semne de întrebare privind rentabilitatea imediată.

Morgan Stanley estimează că hyperscalers vor împrumuta aproximativ 400 de miliarde de dolari (337 miliarde de euro) în 2026, mai mult decât dublu față de 2025. Aceasta ar putea duce la o emisiune record de obligațiuni corporative de tip high-grade în SUA, estimată la 2,25 trilioane de dolari (1,9 trilioane de euro).

Estimările privind veniturile generate de AI în 2026 nu se ridică încă la nivelul cheltuielilor, iar deprecierea rapidă a hardware-ului și costurile operaționale ridicate, precum energia, sunt luate în calcul. CEO-ul Google, Sundar Pichai, a recunoscut că există „elemente de irealism în ritmul actual de cheltuieli”. Analiștii Rothschild & Co și investitorul Michael Burry au avertizat asupra riscurilor unei „bule” AI, subliniind că modelul de afaceri cloud din trecut nu se aplică automat în contextul actual.

În timp ce SUA mobilizează aproape 600 de miliarde de euro într-un singur an, Uniunea Europeană rămâne semnificativ în urmă. Inițiative precum AI Factories și AI Continent Action Plan au fost lansate pentru a mobiliza investiții public-private, însă cheltuielile totale pe infrastructura cloud europeană sunt estimate la doar 10,6 miliarde de euro în 2026. Chiar și cu o creștere de 83% față de 2025, suma reprezintă doar o fracțiune din investițiile americane.

Mistral AI, un unicorni francez, reprezintă unul dintre puținele exemple de expansiune agresivă în Europa. În septembrie 2025, compania a atras 1,7 miliarde de euro într-o rundă Series C, iar recent a anunțat o investiție de 1,2 miliarde de euro pentru un centru de date în Borlänge, Suedia.

Facilitatea va fi conformă cu standardele stricte UE privind protecția datelor și va folosi energie verde, urmând să fie operațională în 2027. Aceasta marchează prima infrastructură Mistral în afara Franței și reprezintă un pas strategic pentru autonomia digitală europeană.

În paralel, companiile americane au lansat proiecte „localizate” în Germania și Portugalia, oferind soluții de stocare a datelor pe plan local. Totuși, aceste soluții rămân dependente de infrastructura și tehnologia firmelor-mamă, menținând Europa într-o poziție vulnerabilă în fața deciziilor economice și politice americane.

În 2026, SUA mizează pe investiții masive și credit pentru a domina AI-ul, în timp ce Europa se bazează pe reglementare și investiții țintite pentru a asigura o nișă de autonomie digitală. Diferența de resurse și strategie între cele două continente conturează un peisaj global în care capacitatea de calcul și infrastructura de date devin elemente decisive.