Alex Ștefănescu a murit! Ultima postare pe Facebook, o analiză a morții în poezia „Peste vârfuri” a lui Eminescu: „Poetul simte adeseori un dor de moarte”
Alex Ștefănescu, celebrul istoric și critic literar, a murit la 76 de ani pe 24 februarie. Ultima postare pe Facebook a scriitorului a fost despre moarte, pe 26 ianuarie, într-o analiză despre opera lui Mihai Eminescu, poezie „Peste vârfuri”.
- Alex Ștefănescu a primit premiul Uniunii Scriitorilor (2005) pentru volumul Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), iar pe 1 decembrie 2000 a fost numit în grad de Cavaler, cu Ordinul național „Serviciul Credincios” „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.
Într-o ultimă postare pe social media, Alex Ștefănescu vorbea despre moarte, într-o analiză profundă asupra operei lui Eminescu.
Alex Ștefănescu s-a născut pe 6 noiembrie 1947 la Lugoj, județul Timiș, însă părinții au fost originari din alte zone, mama din Herța, Ucraina, iar tatăl din Boroaia, Moldova. Scriitorul a mai avut doi frați, ambii profesori universitari la Politehnică.
Alex Ștefănescu a studiat primii ani de școală la Suceava, după care a terminat Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea București în 1970.
Ulterior, scriitorul s-a angajat la mai multe publicații, în perioada 1971–1989, dintre care Tomis, SLAST, România liberă și Magazin, după care a început colaborarea cu ziarul România literară din 1990, iar din 1995 până în anul 2010 a fost redactor șef al publicației. În timp ce coordona acest produs media, Alex Ștefănescu a dat viață editurii „Mașina de scris”, care era condusă de soția sa,
La sfârșitul lui 1994 a înființat o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Andreiovici, cu care s-a căsătorit în 1970.
DIn 1998 până în 2002, Alex Ștefănescu a fost membru al Consiliului de Administrație al TVR.
Printre realizările profesionale ale criticului literar se numără:
- Căsătorie imposibilă - serial de teatru TV realizat în 12 episoade
- Un metru cub de cultură - emisiune realizată săptămânal la Realitatea TV (2004–2005), pentru care a luat premiul APTR pentru talk-show-uri
- Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu 2007–2009 - emisiune săptămânală realizată la TVR Cultural pentru care a luat premiul APTR pentru emisiuni culturale în 2008
- Tichia de mărgăritar, emisiune săptămânală : 2009–2011
- Iluminatul public - emisiune realizată pe TVR Cultural 2011–2012
- Ora de veghe, realizată de Nicoleta Savin la Nașul TV, unde era invitat permanent din 2014.
- Pagini despre satul românesc, Trinitas TV, emisiune pe care o prezenta din 2019.
Alex Ștefănescu a fost un renumit critic de operă literară, cu peste 5000 de articole publicate în presa de cultură.
De asemenea Alex Ștefănescu a scris piesa de teatru Melania și ceilalți, jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift, în regia lui Constantin Dinischiotu), și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu, scrie Wikipedia.
Cărți scrise:
- Preludiu, Ed. Cartea Românească, 1977 (critică literară)
- Jurnal de critic, Ed. Cartea Românească, 1980
- Tudor Arghezi interpretat de..., Ed. Eminescu, 1981 (antologie)
- Între da și nu, Ed. Cartea Românească, 1982 (critică literară)
- Dialog în bibliotecă, Ed. Eminescu, 1984 (teorie literară)
- Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Ed.Minerva, 1986
- Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987
- Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iași, 1996. Premiul Uniunii Scriitorilor.
- Întâmplări, Institutul European Iași, 2000 (proză).
- Ceva care seamănă cu literatura, Chișinău, Ed. Știința, 2003 (critică literară). Premiul Asociației Scriitorilor din București.
- Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, București, Ed. Publicațiilor pentru străinătate, 2004.
- Jurnal secret, ilustrații de Ion Barbu, București, Ed. Corint, 2005.
- Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepția grafică: Mihaela Șchiopu, fotografii de Ion Cucu, București, Ed. Mașina de scris, 2005. Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul Academiei Române.
- Jurnal secret. Noi dezvăluiri, ilustrații de Florin Ștefănescu (Linu), București, Ed. Corint, 2007.
- Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste, București, Ed. Humanitas, 2009.
- Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediție de autor, ne varietur). Desene de Florin Ștefănescu. București, Ed. Corint, 2009 (ediția a II-a – 2010).
- Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări. Viniete de Florin Ștefănescu. București, Ed. Curtea Veche, 2010 (ediția a II-a – 2011).
- Cum se fabrică o emoție, București, Ed. Ideea Europeană, 2010 (teorie literară).
- Cum e să fii femeie?, dialog cu Lia Faur, București, Ed. Mașina de scris, 2012.
- Ioana Revnic, Convorbiri cu Alex. Ștefănescu, București, Ed. All. 2013.
- Texte care n-au folosit la nimic, București, Ed. All, 2014.
- Un scriitor, doi scriitori (cu desene de Bogdan Petry), București, Ed. All, 2014.
- Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!, București, Ed. Curtea Veche, 2014.
- Jurnal secret. Serie nouă. Desene de Costel Pătrășcan București, Ed. Corint, 2016.
- Eminescu, poem cu poem. Antumele, București, Ed. All. 2017. Premiul Național de Literatură.
- Eminescu, poem cu poem. Postumele. București, Ed. All 2019. Premiul „Cartea anului” al revistei „România literară”; Premiul pentru eminescologie atribuit de Fundația „Credință și creație. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”.
- Pagini despre satul românesc, București, Ed. Trinitas, 2020 (critică literară)
- Eu și comunismul, București, Ed. Curtea Veche, 2020 (memorii)
- Timp retrăit, București, Ed. Curtea Veche, 2022 (amintiri)
- Despre impuritatea literaturii, București, Ed. Corint, 2022 (teorie literară)