A murit celebra jurnalistă Marina Dohi: „Cei mai fericiți din viaţa mea au fost la «Bulina roșie»”
Marina Dohi, una dintre cele mai cunoscute jurnaliste din garda veche, a murit la patru ani după ce s-a pensionat. În urmă cu un an, celebra ziaristă și-a încheiat activitatea jurnalistică, ultima publicație în care și-a lăsat semnătura a fost „Rețete și Vedete”. Marina Dohi a lucrat pentru mai multe publicații din România, fiind considerată„Mama de la Învățământ”, asociere căpătată după 20 de ani de activitate ca jurnalist în domeniul Educației.
Jurnalista Simona Ionescu i-a adus un omagiu Marinei Dohi pe pagina de Facebook, anunțând, astfel, și trecerea în neființă a fostei sale colege din presă.
„O veste neagră pentru mine, dar și pentru cei care au cunoscut-o. Dragii mei jurnaliști de la Evenimentul zilei, Libertatea, Click!, Rețete și Vedete am primit confirmarea că fosta noastră colegă, Marina Dohi a murit. Se pensionase în anul 2020, deci nu s-a bucurat prea mult de o viață mai liniștită decât cea de ziarist și nici pagubă statului n-a făcut.
Să vă spun eu cât era de pasionată de jurnalism? Știți voi mai bine, căci ați lucrat cu ea. Pe Învățământ era numărul 1 și a ajutat foarte mulți tineri ziariști să se perfecționeze și să înțeleagă sistemul educațional de-a lungul istoriei de 30 de ani de „libertate” în „noua democrație”. Și-a încheiat misiunea jurnalistică alături de mine, în 2023, lăsând în urmă articole diverse pe site-ul Rețete și Vedete. Dumnezeu să o aibă în pază!”, a scris Simona Ionescu pe Facebook.
Marina Dohi a lucrat pentru Evenimentul zilei, Libertatea, Click!, Rețete și Vedete. La „Bulina roșie” (EVZ) a lucrat cinci ani, începând cu 1992.
Marina Dohi a descris condițiile de muncă din redacția „Bulina roșie” ca fiind dificile, cu echipamente limitate: un singur telefon și o mașină de scris pentru mai mulți jurnaliști, însă „normale” pentru acea perioadă. Cu toate astea, experiențele din acea perioadă au fost semnificative pentru cariera ei de jurnalist, învățând să aleagă subiectele și titlurile potrivite pentru articole.
„Când am ajuns la "Bulina roşie", în august 1992, fugeam de nişte doamne foarte certăreţe de la "Meridian, un altfel de cotidian", printre primele ziare paginate pe calculator. Comparativ, "Bulina" mi se părea foarte urâtă: tipărită pe plumb, litere mari, texte încărcate de supratitluri, subtitluri, bumbi, câte trei-patru semnături la articol. În foarte scurt timp, am înţeles rostul acestor reguli: trebuia să înţeleagă toată lumea, de la ministru, până la coafeză. Cel mai tare era supratitlul: "Încă o dată Evenimentul zilei a avut dreptate!"
Colegii mei de la "Social" au rezistat câteva săptămâni sau câteva luni. Doar eu am lucrat aici cinci ani. Ne rupeam picioarele alergând după subiecte, în fiecare zi. Îmi aduc aminte că schimbasem câteva autobuze, tramvaie şi metroul ca să ajung din Titan la Lacul Morii, care urma să fie secat pentru prima oară. Speram ca, după golire, să se vadă nişte schelete, maşini, frigidere şi, de ce nu, câteva mitraliere aruncate de terorişti la "Revoluţie". Sperasem prea mult, mi-a ieşit un text modest şi am dat un titlu banal. "Se aruncă! Ce titlu e ăsta?", mi-a spus Mişu Bărbulescu. Mi-a fost ciudă de drumurile făcute şi am schimbat titlul: "Lacul Morii îşi arată fundul!". Ion Cristoiu a pus articolul pe prima pagină, chiar lângă "bulină". Asta a fost prima lecţie despre cum să aleg titlurile.”, spunea Marina Dohi, în 2012, pentru Evenimentul zilei.
Marina Dohi: cei mai fericiți din viaţa mea au fost la ”Bulina roșie”
Cu toate neajunsurile din redacție, Marina Dohi a descris experiența de gazetar la „Bulina roșie” ca fiind cea mai frumoasă din toată viața ei.
„Am scris lunar cel puţin 60-100 de articole, mai mari sau mai mici, pagini duble, la ”Bulina roșie”. Despre mâncare, scumpiri, primari, cutremure, mega-vijelii, sindicate, învăţământ, mediu, regii, drame sociale, afaceri oneroase, invazia lăcustelor maghiare.
Mi-am dorit de când aveam 12 ani să devin ziarist. Fusesem în tipografia de la Casa Poporului și am fost impresionată de mirosul hârtiei ieșite din tipar. Plus, că rotativa era ca uriașul din poveste.
Când a apărut ”Bulina roșie” am fost fascinată de simplitatea textelor. Înțelegea toată lumea, de la premier, la coafeză. Am fost angajată imediat, iar foarte curând ajunsesem „mama regiilor şi a primarilor din ţară”, iar ziariştii de la alte gazete îmi reproşeau că iau amenzi pentru că nu au şi ei subiectele pe care le semnam în „Bulină”.
Fără exagerare, un articol mititel dintr-o pagină de interior putea duce la schimbarea unui ministru, unui director general, se schimbau legi. Atunci, nici un nou primar sau ministru nu putea intra în biroul lui în prima zi de lucru pentru că se împiedica de mine, gata să fac poze şi să-i pun întrebări, unele foarte intime.”, a scris Marina Dohi în 2020, în Evenimentul zilei, unde puteți citi și articolul integral.
Marina Dohi a murit pe 11 septembrie 2024 din cauza unui cancer galopant. Dumnezeu să te odihnească în pace, doamna Marina!