Șeful NATO anunță anul în care Rusia ar putea ataca țările din Alianța Nord Atlantică: „Acum suntem cu toţii pe flancul estic. Rusia produce în trei luni ceea ce produce NATO într-un an”

Liderii NATO sunt îndemnați să își accelereze eforturile de reînarmare și să își dubleze angajamentele pentru apărare, pe fondul avertismentului că Rusia ar putea ataca alianța în următorii cinci ani.

Alarmă în NATO pentru statele membre. Apărarea aeriană trebuie extinsă de cinci ori: „Nu suntem în război, dar nici în pace”

În fața unei amenințări ruse tot mai accentuate și a vulnerabilităților constatate în sistemele de apărare ale continentului, NATO pune presiune pe statele europene membre pentru a-și multiplica semnificativ capacitatea de apărare aeriană terestră. Discuțiile se intensifică în pregătirea summitului NATO de la Haga. Maria Zakharova, siderată după acuzațiile venite spre Rusia după alegerile din România: „Sunt încercări patetice ale așa-zisei conduceri a Bucureștiului de a arunca vina pentru propr

Secretarul general Mark Rutte a transmis luni un mesaj alarmant într-un discurs susținut la prestigiosul think tank Chatham House din Londra, cu puțin timp înainte de summitul de la Haga care va pune în discuție o nouă țintă de cheltuieli pentru apărare.

Mark Rutte – fost premier al Olandei și noul lider al alianței nord-atlantice – a lansat un avertisment fără echivoc: Rusia ar putea recurge la forța militară împotriva NATO până în 2030. „Să nu ne amăgim, suntem cu toții pe flancul estic acum”, a spus el, subliniind că rachetele Moscovei pot atinge orice stat aliat din Europa.

Rutte a pledat pentru o creștere masivă a capabilităților militare, cerând aliaților „un salt cuantic în apărarea colectivă”, adică un progres accelerat și fundamental în pregătirea militară, logistică și tehnologică. El a atras atenția asupra necesității implementării complete a planurilor regionale de apărare și a declarat că pericolul reprezentat de Rusia nu va dispărea nici măcar în eventualitatea încheierii războiului din Ucraina.

Maria Zakharova, siderată după acuzațiile venite spre Rusia după alegerile din România: „Sunt încercări patetice ale așa-zisei conduceri a Bucureștiului de a arunca vina pentru propriile eșecuri grave asupra Rusiei”

Ministerul rus de Externe a respins ferm acuzațiile potrivit cărora Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale din România, desfășurate la 18 mai. Într-un briefing de presă susținut marți, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a calificat acuzațiile drept „nefondate și absurde”. Declarațiile ministrului de externe rus au creat tensiuni. Reacțiile MAE și NATO în cazul dronelorMinisterul Afacerilor Externe al Federației Ruse, reprezentat de către Maria Zakharova, respi

În contextul revenirii iminente a președintelui Donald Trump pe scena NATO, la summitul din Haga, Rutte a încercat să diminueze temerile privind o eventuală retragere militară a SUA din Europa. „Va avea loc o retragere bruscă a trupelor americane? Nu”, a declarat el, precizând că pivotarea strategică a Washingtonului către Asia este „logică” în contextul competiției cu China. Totuși, el a menționat că această reașezare va fi graduală și că NATO nu va rămâne cu goluri operaționale în Europa.

Această asigurare vine într-un moment în care oficialii alianței se pregătesc pentru o colaborare dificilă cu Trump, cunoscut pentru politica sa de tip „America First” și pentru presiunea exercitată anterior asupra aliaților de a-și majora contribuțiile financiare.

La summitul NATO care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii, aliații ar putea aproba o țintă de cheltuieli de 5% din PIB, susținută de administrația Trump. Aceasta ar însemna 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru alte costuri legate de apărare, o creștere radicală față de obiectivul actual de 2%.

În mod remarcabil, chiar și țări precum Italia și Spania – considerate mai puțin entuziaste în privința obiectivelor militare – au fost de acord cu ținta actuală abia anul acesta, la mai bine de un deceniu după ce fusese stabilită. Convingerea guvernului spaniol a fost deosebit de dificilă, întrucât Spania nu percepe Rusia drept o amenințare imediată la adresa propriei securități.

Putin anunță un armistițiu de Paște, Ucraina reacționează: „Nu putem avea încredere în el”

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat încetarea tuturor operațiunilor militare în Ucraina pentru 30 de ore, cu prilejul sărbătorilor pascale ortodoxe. Kievul a confirmat că va respecta armistițiul, dar avertizează că Moscova a încălcat deja înțelegerea și nu poate fi considerată un partener de încredere. Omenirea, amenințată de al treilea război mondial, schimbări climatice devastatoare sau pandemie până în 2035: „Se așteaptă la o confruntare directă între Rusia și NATO”Experți în prognoză

În sprijinul noii strategii, miniștrii apărării au aprobat recent obiective de capacitate suplimentare, care vizează achiziții majore de echipamente și resurse. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că NATO dorește să își consolideze apărarea aeriană și antirachetă, formațiunile terestre de mari dimensiuni, capacitățile de lovitură la distanță și logistica militară.

Rutte a punctat că NATO are nevoie de o creștere de patru ori a sistemelor de apărare aeriană și antirachetă, de mii de vehicule blindate și tancuri în plus, de milioane de obuze de artilerie și de o dublare a capacităților de sprijin precum transportul, aprovizionarea și asistența medicală.

De asemenea, guvernele se pregătesc să achiziționeze sute de noi avioane, inclusiv peste 700 de aeronave de luptă F-35 fabricate în Statele Unite. În contrast, Rutte a indicat că Rusia produce în trei luni o cantitate de muniție egală cu producția anuală a întregii alianțe – o diferență care ridică semne de întrebare în privința capacității NATO de a rezista într-un conflict prelungit.

Hărțile războiului: Cum pregătesc francezii apărarea NATO în România, în fața unui posibil atac rusesc

Într-un demers discret dar esențial pentru planurile NATO de apărare în Europa de Est, armata franceză, împreună cu specialiști români, cartografiază în detaliu terenul din sud-estul României. Ținta: Poarta Focșanilor, coridor strategic care ar putea deveni punct de trecere într-o ipotetică invazie rusă. În contextul tensiunilor regionale amplificate de războiul din Ucraina, alianța nord-atlantică își consolidează capacitățile defensive în România. Unul dintre cele mai sensibile puncte de pe ha