Când intră, de fapt, România în Schengen terestru. Ce șanse avem cu adevărat să fim acceptați. Realitatea, dincolo de promisiunile lui Marcel Ciolacu

Dincolo de freamătul alegerilor prezidențiale și promisiunile lui Marcel Ciolacu că România va intra în Schengen terestru din primăvara anului viitor, realitatea stă puțin diferit. Peste două săptămâni, oficialii români se vor întâlni într-o ședință la Budapesta cu delegațiile guvernelor din Bulgaria, Ungaria și Austria pentru a discuta despre intrarea în Schengen, însă nu o să avem nici atunci chiar un răspuns 100% pozitiv.

La întâlnirea de la Budapesta pentru discuțiile preliminare în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen terestru va fi prezent ministrul Afacerilor Interne din România. Este o informație pe surse primită de către Europa liberă, iar Cătălin Predoiu este foarte posibil să fie printre cei prezenți la discuție, care nu este una oficială, ci doar informală.

Reprezentanții Ungariei sunt cei care au solicitat această discuție despre Schengen, unde se va discuta și despre aderarea României și Bulgariei la Schengen terestru. Vom afla tot atunci, care sunt șansele noastre, chiar dacă discuția nu este oficială.

Anul acesta, pe 31 martie, România a intrat în spațiul Schengen aerian și maritim, însă țara noastră nu are acces liber și în spațiul terestru.

Marcel Ciolacu susține că România va primi aprobare de a intra complet în spațiul Schengen, iar din primăvară, românii vor putea circula fără pașaport în țările din Schengen.

„Cred că va fi COREPER şi pe urmă, pe 13 decembrie, în Consiliul JAI se ia decizia pe baza votului COREPER. Va fi în martie, exact ca la aerian... Ei o să îşi ia, pentru că sunt nişte softuri de implementat, o să îşi ia acest timp de trei luni. De sărbătorile pascale, mai mult ca sigur, românii o să vină pe Schengen.”, a declarat, din nou, Marcel Ciolacu. 

Primele declarații sigure ale lui Ciolacu cu privire la intrarea României în spațiul Schengen au fost făcut publice în urmă cu două săptămâni, moment în care premierul a spus țara noastră va fi acceptată în Shengen terestru anul acesta.

Anul acesta, Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) va avea loc pe 7-8 decembrie 2023, reuniune în cadrul căreia se va fi discutată din nou aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen​ terestru.

Întâlnirea JAI este foarte importantă pentru țara noastră, asta și pentru că se poate lua decizia finală în ceea ce privește aderarea României la Schengen, după ce, în trecut, Austria și Țările de Jos s-au opus intrării țării noastre în spațiul Shengen din motive legate de migrație și securitate.

Însă decizia privind aderarea României la spațiul Schengen terestru se poate lua în orice format, așa cum s-a întâmplat și în 30 decembrie 2023, când statele membre au aprobat în scris aderarea țării noastre și a Bulgariei la spațiul maritim și aerian, pentru martie 2024.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație în Europa, care permite persoanelor să călătorească fără controale la frontierele interne între statele membre. Monaco, San Marino și Vatican nu sunt membre oficiale ale spațiului Schengen, dar au controale de frontieră deschise cu țările Schengen, practic făcând parte din acest spațiu.

Bulgaria, Croația, Cipru și România sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu fac parte încă din spațiul Schengen.

Irlanda a ales să rămână în afara spațiului Schengen, păstrând controale stricte la frontierele sale.

În prezent, următoarele țări fac parte din spațiul Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ungaria.

Opoziția față de aderarea României la spațiul Schengen a venit în principal din partea unor țări precum Olanda și Austria, care au invocat motive legate de corupție, statul de drept, securitatea frontierei și gestionarea migrației.

Autoritățile olandeze au susținut că România trebuie să demonstreze progrese concrete și durabile în aceste domenii înainte de a fi acceptată în Schengen.

Autoritățile austriece au argumentat că extinderea spațiului Schengen ar putea duce la o creștere a migrației ilegale și la dificultăți suplimentare în controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene.