Palatul Regina Maria din Mamaia riscă să se prăbușească din cauza birocrației din România. Cum blochează statul procesul de restaurare? Din bijuteria de la malul mării au rămas doar zidurile. Ministerul Culturii aduce lămuriri

Palatul Reginei Maria de la Mamaia este una dintre bijuteriile arhitecturale pe care România le are, însă, a fost lăsat, ani la rând, să se deterioreze, acum aflându-se într-o stare critică și avansată de degradare. În ultimii doi ani au fost făcute publice mai multe clipuri video din interiorul și exteriorul vilei, iar imaginile arată că situația este una critică. Pe vremuri, aici își petreceau concediile regii României. Ministerul Culturii are soluții pentru vila Reginei Maria, însă sistemul birocratic din România întârzie restaurarea perlei de pe litoralul românesc.

Sursa foto: știrile Pro TV

1 / 5

Palatul Regina Maria din Mamaia a fost construit între 1924 și 1927, la inițiativa Reginei Maria a României, ca reședință de vară. Proiectul arhitectural i-a fost încredințat arhitectului Mario Stoppa, care a conceput o clădire elegantă, în stil maur, cu influențe orientale, potrivită pentru peisajul litoral românesc. Palatul era înconjurat de grădini luxuriante și avea deschidere către Marea Neagră și Lacul Siutghiol, fiind o reședință liniștită și izolată.

Regina Maria a locuit aici în mai multe rânduri, dar nu permanent. După moartea sa, palatul a intrat în posesia familiei regale, fiind folosit sporadic. După abdicarea regelui Mihai în 1947, palatul a fost naționalizat de regimul comunist și a fost transformat, în deceniile următoare, în hotel, cazinou și club de noapte.

În perioada comunistă și postcomunistă, edificiul a fost neglijat și degradat sever. A fost inclus într-un circuit turistic, dar fără respectarea statutului de monument istoric.

După numeroasele reportaje de la fața locului, Palatul Reginei Maria din Mamaia a stârnit și curiozitatea oamenilor care locuiesc în zonă, dar și a turiștilor, revoltați de faptul că o clădire istorică se dărâmă cu fiecare zi care trece.

Oamenii au început să intre pe proprietate și să filmeze vila în care a trăit Regina Maria. Imaginile recente surprind o clădire vandalizată și ignorată complet de autorități.

O filmare făcută publică prezintă în detaliu starea în care a ajuns interiorul palatului: mobilier distrus, pereți acoperiți de graffiti, geamuri sparte, lemnărie putrezită și urme evidente de locuire ilegală.

Femeia care a postat clipul pe social media punctează faptul că anul trecut a intrat printr-o ușă laterală unde „era plin de boschetari”, însă, acum, un lacăt indică faptul că aceștia ar fi fost evacuați, însă nicio măsură de reabilitare a clădirii nu a urmat.

Într-o altă secvență, aceasta ajunge lângă piscina abandonată a vilei și face un apel direct către Casa Regală. Piscina este pe jumătate plină cu apă de ploaie, iar în interior sunt aruncate scaune, fotolii și chiar o canapea.

Deși clădirea păstrează încă elemente originale – uși de epocă, candelabre – lipsa conservării clădirii pune în pericol ireversibil aceste componente de patrimoniu. Acoperișul este în stare avansată de degradare, iar tavanul, potrivit imaginilor, prezintă semne clare de prăbușire iminentă.

„Uitați-vă ce graffiti în interior. Cum e vila reginei Maria, pictată toată. Pe pereții ăștia erau niște tablouri foarte scumpe în perioada aceea. Vila arată superb în interior... ușile sunt originale, superbe. Pe pereții ăștia erau niște tablouri foarte scumpe în perioada aceea. Păcat că nimeni nu face ceva pentru vila aceasta”, spune femeia în timp ce filmează.

Uitați-vă, păsări moarte. Deci candelabru ăsta încă mai e în viață. Supraviețuiește. Data trecută am intrat pe ușa asta, era plin de boschetari. Acum văd că s-a pus un lacăt aici. Cred că au fost scoși boschetarii. Un monument istoric în ce hal arată în România în momentul de față, când vila asta putea fi foarte bine folosită.

La fel am găsit și casa lui Enescu de la Liveni. Și acolo era la fel situația. Hai să ne mai uităm o dată spre exterior și să fugim. Că nu le place să arătăm adevărul. Știți, nu? 

Toată lemnăria de aici e putredă, geamuri sparte. Vila reginei Maria, uitați-vă sus acolo. Se vede stilul neo-românesc. Se strică tot tavanul acela, se prăbușește. Deci nu o să mai prindem noi din vila asta peste vreo 50 de ani nimic. Copiii noștri nu mai vor.”, spune femeia, supărată, pe social media, în timp ce filma mai multe cadre cu Palatul Reginei Maria.

Clipul postat pe social media a fost realizat în urmă cu două săptămâni

Actualitate.net i-a cerut un punct de vedere ministrului Culturii, András Demeter, care a transferat discuția către Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat cu mai multe contribuții în minister, printre care și acela de șef al Structurii de Securitate a Ministerului Culturii.

Diana Ștefana Baciuna a explicat motivul pentru care Palatul Regina Maria nu este încă restaurat, dar și cum birocrația din România blochează proiecte ... fără intenție.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Ștefana Baciuna, ne-a explicat și care este în prezent starea Palatului Reginei Maria și ce măsuri au fost luate pentru conservarea și protejarea acestuia, având în vedere degradarea progresivă semnalată de specialiști și opinia publică.

„Am fost chiar miercuri acolo (n.r. 23 iulie). Noi am reușit în felul următor: la finele anului trecut, adică în 2024, am reușit să achiziționăm clădirea de la Mamaia S.A. Am avut o colaborare excelentă atât cu domnul ministru al Economiei de atunci, cât și cu conducerea Mamaia S.A., și astfel Ministerul Culturii a reușit să achiziționeze clădirea.

În paralel, Primăria Constanța a făcut demersuri pentru a achiziționa terenul din jurul vilei de la firma privată la care ajunsese de ani de zile. Ulterior, printr-o hotărâre a Consiliului Local, Primăria a transferat Ministerului Culturii și acest teren, pentru ca noi să putem reuni clădirea cu terenul aferent.

Am inițiat, în luna martie 2025, după ce am adunat toate documentațiile de la primărie și de la Mamaia S.A., o hotărâre de guvern pentru înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului și a terenului în inventarul centralizat al bunurilor statului. Dar schimbarea miniștrilor a determinat reluarea procedurii. Acum suntem în corectarea și punerea în aplicare a unor observații din partea Ministerului Finanțelor. 

Prin urmare, în foarte scurt timp, cred eu, optimist o lună, pesimist două luni, vom reuși să punem în inventarul centralizat al statului întreaga proprietate, astfel încât să fie în proprietatea statului și în administrarea Ministerului Culturii. Imediat după ce vom reuși, urmează să punem în siguranță vila, punerea în siguranță înseamnă măsuri de consolidare.”, a declarat Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Palatul Regina Maria din Mamaia, Constanța, face parte din programul național „Temelii culturale” pentru care România contribuie cu o sumă semnificativă din bugetul de stat. Astfel, dintr-o finanțare totală de 280 de milioane de euro, 140 de milioane provin dintr-un împrumut acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), iar restul de 140 de milioane de euro sunt asigurate de la bugetul de stat.

Programul național „Temelii Culturale” este un proiect major al Ministerului Culturii din România, dedicat conservării, restaurării și modernizării infrastructurii culturale naționale. Programul are ca scop realizarea a 14 investiții semnificative în domeniul cultural, printre care și vila Regina Maria din Mamaia, Constanța. Programul „Temelii Culturale” ar trebui implementat în perioada 2025–2033 de către Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului.

În decembrie 2024, Guvernul României a aprobat memorandumul prin care se autoriza negocierea și semnarea acordului de împrumut cu BDCE pentru programul „Temelii culturale”.

După semnarea acordului cadru (în acord cu negocierea), este necesară ratificarea prin lege în Parlament, astfel încât împrumutul să poată fi efectiv contractat.

Odată ratificat, acordul intră în vigoare și fondurile pot fi accesate pentru implementarea programului în perioada 2025–2033.

„Sunt două operațiuni distincte. Restaurarea o putem începe doar atunci când există un plan de restaurare, iar în prezent așteptăm ratificarea acordului „Temelii culturale, așa cum ați spus dumneavoastră. Punerea în siguranță reprezintă o etapă prealabilă, prin care se asigură conservarea efectivă a imobilului.

Vila va fi restaurată în mod cert. Toată povestea cu schimbarea guvernului a îngreunat, însă, tot procesul. Deci, Parlamentul nostru trebuie să ratifice legea, care înseamnă, de fapt, acordul cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. 

Ca să ajungem acolo, la momentul ratificării, noi am inițiat acum a doua procedură pe circuit, întrucât prima a expirat odată cu schimbarea guvernului, deși se afla deja în proces de avizare.

Între timp, Ministerul Finanțelor – care are competență în domeniul împrumuturilor – a transmis propunerea către Ministerul Culturii, urmând ca aceasta să fie avizată și de Ministerul Justiției. Potrivit colegilor mei specializați în acest domeniu, este de așteptat ca legea să intre în Parlament până în toamnă, iar până în iarnă să fie votată.

Abia după ce avem legea ratificată, împrumutul ratificat, adică cele 14 obiective trecute clar de Parlament, noi vom putea începe toate demersurile procedurale pentru start restaurare, la toate cele 14. 

Ministerul Culturii, dacă are legea ratificată în Parlament în noiembrie, noi putem face toate diligențele să putem începe toate procedurile la începutul anului viitor. Dacă o avem în septembrie, avem toate șansele să începem la sfârșitul acestui an. Dar nu știu cât de repede vom avea legea ratificată, pentru că întâi trebuie să treacă de Guvern și apoi în Parlament. Înțelegeți?

Și e posibil, Doamne ferește, de o observație a unui minister. Doamne ferește, să fie vorba de o chestiune de îndreptat. Automat, mai durează.  Și noi ne așteptam de anul ăsta să începem, asta vă zic sincer. Dar cel mai important pas pentru noi este să reușim să punem în conservare clădirea.

Cum vom reuși să facem chestiunea aceasta, cum vom anunța peste tot, pentru că este un pas extraordinar de important după Revoluție încoace. Mai ales că așa o perlă a Mării Negre a fost ținută în condițiile știute. Interesul nostru este exclusiv să putem să conservăm și apoi să restaurăm acest monument.”, a declarat, pentru Actualitate.net, Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Actualitate.net: Spuneți că ați fost acolo acum câteva zile. Și în ce stadiu ați găsit vila? 

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Noi avem mandat dat Direcției Județele de Cultură Constanța să verifice periodic, să menține contractul de pază. S-au dus colegii noștri acolo să verifice, să igienizeze. Dar spuneți-mi ce ați văzut în filmuleț, că poate sunt lucruri pe care, din păcate, le-am văzut și noi. 

Actualitate.net: Deci ați văzut mobilierul din palat aruncat în piscină?

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Dar nu e mobilierul din palat, vă rog frumos. Nu e mobilierul din palat. Nu, nu, nu, nu. E mobilierul lăsat de firma care a deținut până acum palatul.

Este un mobilier care nu are ce să caute în palat, de aceea se afla în anexă. Cum intrați în curtea palatului, în dreapta sunt niște anexe dărăpănate. Acolo era mobilierul fixat. Nu este mobilier care aparține statului român, mobilierul este un mobilier depozitat.  Nu vă speriați, le vom lua din piscină, de asta le-am constatat miercuri. Înăuntru nu mai sunt gunoaie. Chiar am dispus să se taie iarba, colegii mei de acolo au curățat în interiorul bine. Am fost și am constatat lucrul ăsta.

Adică, ok, sunt părți din moloz acolo. Dar nu le ridicăm pentru că e posibil să folosească experții la restaurare. Deci nu putem să luăm. Dar ambalaje și gunoaie, nu mai există așa ceva. Și curtea era ok, mai puțin această parte de mobilier care nu e a statului român.”

Interviul cu secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Ștefana Baciuna, a avut loc luni, 28 iunie. Cu câteva zile înainte, reprezentanții de la minister au igienizat terenul unde se află Palatul Regina Maria, au tuns iarba și au strâns gunoaiele din zonă. Întâmplare sau nu, acest lucru a avut loc la câteva zile după ce în mediul online a apărut clipul video de mai sus.

Foto: Ministerul Culturii

1 / 6

Actualitate.net: Cine l-a aruncat în piscină, totuși? 

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Cine intră în curte, dar nu mai intră în vilă. La vilă sunt sunt niște anexe, unde mai era depozitată această parte de mobilier. Nu sunt piese de patrimoniu. Existau două canapele acolo în anexă. Niște scaune, ceva de genul acesta. 

Actualitate.net: Din proiectul „Temelii culturale”, pentru că știu că este un program național și sunt alocați 280 de milioane de euro pentru 14 locații monument istoric, câți bani alocați pentru vila aceasta? 

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Încă se fac câteva evaluări. Vă asigurăm că se face tot ce este necesar, astfel încât vila să fie restaurată și să intre în tot ce înseamnă circuit public. Asta sperăm să facem, un hub cultural. Avem sprijinul tuturor autorităților. 

Am avut sprijin necondiționat din partea Primăriei Constanța, dar și din partea Ministerului Economiei prin Mamaia S.A. Desigur că poate nu durează atât de puțin precum ne așteptăm cu toții, dar vă dați seama, este un întreg proces de observații, multă birocrație, dar ne punem la punct.

Mai întâi trebuie finalizate formalitățile de la cadastru, pentru ca apoi să putem răspunde observațiilor formulate de Ministerul Finanțelor și să completăm întregul proiect, în vederea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor statului. Ulterior, vom aloca fondurile necesare pentru conservarea vilei. În prezent, imobilul este supravegheat video 24 de ore din 24, cu posibilitate de intervenție imediată.

În termen de 10 minute se intervine dacă cineva intră în vilă. De aceea vă spun, nu avem urme de intrare în vilă. Inclusiv Poliția Locală Constanța a fost și a constatat că urme de vizită în vilă, în incintă, în clădire, nu există.

Actualitate.net: Autoritățile au lăsat, însă, clădirea în paragină ...

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Vă dați seama, dacă nu ar fi existat o grijă mai mare față de această clădire, azi nu am fi fost în situația în care să mergem să verificăm periodic. Colegii mei de la Direcția Județeană de Cultură merg săptămânal, dacă nu chiar de câteva ori pe săptămână, să verifice dacă a mai intrat cineva în vilă. Încuiem ușile, schimbăm încuietorile.”

Actualitate.net: Asta e ce faceți dumneavoastră, dar fosta guvernare n-a făcut asta. Anul trecut era plin de boschetari acolo, era plin de gunoaie (...)

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „De asta am și muncit doi ani și jumătate la acest proiect, ca să putem pune clădirea în proprietatea Ministerului Culturii. Desigur, mi-aș fi dorit ca lucrurile să se întâmple mult mai repede. De aceea mă deplasez chiar personal la fața locului, să văd cum stau lucrurile, să văd personal care este starea palatului, a terenului din jur. Vorbesc cu autoritățile de acolo, de la fața locului, despre care v-am spus că ne sprijină.”

Actualitate.net: Însă mobilierul, dacă ați fi recuperat clădirea, mobilierul care se regăsea înainte, la momentul vânzării, ați reușit să-l recuperați? 

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Pe procesul-verbal de predare-primire de la Mamaia S.A. am primit clădirea fix cu ziduri. Dar să știți că nu știu dacă, la momentul în care s-a făcut vânzarea, în 2003, au existat procese-verbale care să ateste mobilierul. Noi, când am vizitat clădirea, pe când era în subordinea Mamaia S.A. și nu a noastră, nu exista nicio piesă de mobilier acolo. Am cumpărat-o cu undeva la 5,7 milioane de lei, adică aproximativ un milion de euro.

Deci, compania de stat care o deținea, adică Mamaia S.A., a vândut Vila Regală Ministerului Culturii.

Valoarea terenului a fost de 364.376,84 euro. Iar vila, conform codului administrativ, a trebuit să o cumpărăm la valoarea de expertiză. Asta e problema.”

Actualitate.net: Și cum va fi mobilată vila pe interior?

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Suntem în discuții cu colegii noștri de la castelul Peleș. Suntem în discuții și cu cei de la Bran. Avem, slavă Domnului, patrimoniu național suficient cât să mobilăm, avem de unde alege, iar specialiștii noștri vor găsi cele mai bune opțiuni. De doi ani de zile am cumpărat și jurnalul intim al Reginei Maria, care va trona foarte frumos în vila de pe litoral. Deci, ea va fi o perlă, într-adevăr. Vom încerca, inclusiv cu specialiștii noștri, să redăm grădinile pe care le-a proiectat și Regina Maria în zonă.

Vă mulțumim că ne-ați sunat, pentru că, uitați, noi ar trebui să fim parteneri într-un proces de țară, pe care încercăm să-l facem, iar toată lumea spune că noi nu ne mișcăm. Dar nu depinde numai de noi, știți? Dacă ar depinde doar de Ministerul Culturii, fără să depindem de alte ministere avizatoare, care au și ele programele și cerințele lor, cred că lucrurile ar fi mult mai simple.

Dar, vă asigur, până în toamnă începem punerea în siguranță, iar în momentul în care vom realiza prima formă de consolidare acolo, nu știu cum o vor face colegii mei, că ei sunt specialiștii, o să vă anunțăm printre primii ca să veniți alături de noi la fața locului.

După părerea specialiștilor, cât este de gravă situația acolo? Adică cât de degradată este clădirea? 

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii - „Nu au estimat procentual, dar nu este cazul să ne facem preocupări că nu va fi salvată, sub nicio formă. S-au confruntat de-a lungul timpului cu clădiri care aveau afectată structura de rezistență și așa mai departe. Nu este cazul aici. Tocmai de aceea suntem foarte optimiști în ceea ce privește restaurarea, în ceea ce privește tot.

Important este să o punem noi în conservare ca să trecem cu bine perioada de iarnă, iar după aceea să putem începe restaurarea efectivă. Deci nu este nimeni pesimist. Niciun specialist nu are doza de pesimism în ceea ce privește vila. Da, anul trecut, vila era în stare foarte proastă în interior. Acum nu mai avem buruieni, v-am zis.”

Palatul Reginei Maria a fost în subordinea companiei de stat Mamaia S.A., subordonată Ministerului Economiei. În 2003, compania, condusă pe atunci de Dan Lucian Victor, a vândut ilegal palatul firmei private SC Light System SRL, fără ca statul român să-și poată exercita dreptul de preemțiune, așa cum prevede legea.

SC Light System SRL a cumpărat în 2003 Palatul Regina Maria cu suma de 150.000 de euro de la Mamaia SA, iar în 2004, a intrat și în posesia terenului din jurul palatului, pe care l-a achiziționat de la Primăria Constanței, condusă la acea vreme de Radu Mazăre, cu prețul de 364.376,84 euro +TVA (23,56 euro pe metru pătrat +TVA).

După 15 ani, în 2018, Ministerul Culturii a atacat în instanță contractul de vânzare cumpărare, iar în martie 2022, judecătorii au decis ca Palatul Regina Maria din Mamaia, Constanța, să revină în proprietatea Mamaia S.A. Adică în proprietatea statului român.

Însă, de trei ani, de când Palatul Reginei Maria se află în proprietatea statului, zidurile pline de istorie se dărâmă cu fiecare zi care trece, odată cu ele și orice urmă a regilor și reginelor care au călcat pragul locației.

„Casa este o frumuseţe. Este splendid construită, cu acoperişul potrivit, cu ţiglele potrivite şi fără detalii nereuşite”, spunea Regina Maria în vara anului 1927 despre palatul în care își petrecea concediile.

A urmat o perioadă de mai bine de 20 de ani în care autoritățile locale și centrale au fost acuzate că au permis distrugerea și privatizarea ilegală a unui monument de patrimoniu.

În 2024, într-un reportaj realizat de Digi24, directorul Mamaia S.A. dădea asigurări că gunoaiele au fost strânse din incinta clădirii, care ar fi fost și igienizată, după care închisă cu lacăt. Realitatea de pe teren a arătat că, de fapt, lucrurile stăteau cu totul altfel. Palatul Regina Maria din Mamaia era, la momentul filmărilor, casă pentru oamenii străzii. La jumătatea lunii iulie 2025, compania de stat Mamaia S.A. a fost desființată de ministrul Radu Miruță.

Astfel, pentru a putea fi restaurat, Palatul Regina Maria a fost transferat de la Ministerul Economiei la Ministerul Culturii, dar au fost nevoie de aproape trei ani pentru ca acest lucru să se întâmple.

Ministerul Culturii a achiziționat Palatul Reginei Maria din Mamaia de la compania de stat Mamaia S.A. în urma unei hotărâri guvernamentale adoptate în octombrie 2024. Valoarea stabilită a fost de 5.758.504 lei (aproximativ 1,15 milioane€ la cursul din acea perioadă), conform unui raport de evaluare datat 29 august 2024.

Raportul de evaluare (care stabilește valoarea de piață a imobilului) a fost realizat în prealabil, pe data de 29 august 2024, pentru a sta la baza procesului de achiziție. Pe baza acestui raport, Ministerul Culturii a întocmit documentația necesară, iar ulterior, în octombrie 2024, Guvernul a aprobat prin hotărâre oficială transferul proprietății de la Mamaia S.A. către Ministerul Culturii.

Doi ani și jumătate au avut nevoie acționarii Mamaia S.A., adică în mare tot angajați ai statului, pentru a se reuni în ședință pentru a face transferul Palatului Regina Maria din Mamaia în subordinea Ministerului de Cultură.

Radu Oprea, pe atunci ministrul Economiei, declara că „și la ministerul Economiei a ajuns pentru că credeam că la ministerul Turismului vom găsi fonduri europene ca să putem să refacem acest palat. Am reușit să găsim, împreună cu Ministerul Culturii, sursa de finanțare la Ministerul Culturii, tot din fonduri europene, din câte știu eu, va fi.”

Mamaia S.A a fost o companie de stat (predominant deținută de minister) creată pentru a gestiona servicii turistice de cazare în stațiunea Mamaia. Statul a fost acționar majoritar al acestei companii, ceea ce înțelegem că procesul a fost îngreunat tot de ...stat. Acționarii principali au fost Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului care a deținut circa 96,57% din capitalul social, PPM (o entitate privată) deținea aproximativ 3,38% + alții).

Compania de stat Mamaia S.A. avea un consiliu de Administrație și un Director General, stabilite conform legislației privind guvernanța companiilor de stat (OUG 109/2011). Membrii CA sunt plătiți fix lunar, chiar dacă activitatea principală era sezonieră.

Palatul și terenul din jur au ajuns, în cele din urmă, în proprietatea statului, însă cu mari sacrificii, iar procesul birocratic de la noi din țară întârzie restaurarea, deși clădirea se deteriorează cu fiecare zi care trece.

Deocamdată, Palatul Regina Maria rămâne un simbol al neglijenței față de patrimoniul istoric și al controverselor privind retrocedările și privatizările abuzive postcomuniste.

În 2001 se înființează SC Light System SRL - aici detalii - (inițial SRL, mai târziu SA) și își schimbă sediul în… Palatul Regal din Mamaia, cedat ulterior societății.

În iunie 2003, SCMamaiaSA, companie de stat condusă de Dan Lucian Victor (fin al lui Bartolomeu Finiș), vinde Palatul Reginei Maria către SC Light System SRL pentru 709.209 lei (~150.000EUR actuali), dintre care jumătate era inventar, astfel doar clădirea valora ~75–80.000EUR.

Tranzacția are loc fără acordul Ministerului Culturii și fără drept de preemțiune din partea statului, contrar legii 422/2001.

În 2004, Primăria Constanța, prin negociere directă, vinde către același SCLightSystem SRL 1,5 hectare de teren în centrul stațiunii Mamaia la un preț extrem de redus: 23,56EUR/m², mult sub media pieței (între 100–300EUR/m²).

SCLight System SRL a purtat printre asociați și persoane/companii intermediare:

• Radoway Limited (Cipru) – controlată de Sorin Ovidiu Vântu, prin care a tranzacționat Realitatea TV.
• Mastertrade Group Ltd (UK) – controlată de Alexandru Bittner, apropiat al fostului premier Adrian Năstase.
• SC Cofigen SA (Elveția) – implicată în finanțarea unor proiecte imobiliare ale lui Silvio Berlusconi, apărea frecvent alături de Mastertrade în firme fondate de Bittner.

Asociați „punte”: Marius Constantin Cotruța și Teodor‑Cezar Camențu, administratori nominali, despre care ancheta DNA arată că au preluat părțile sociale „strict prin semnarea hârtiilor”, fără activitate comercială reală. Martorii susțin că odată instalați, nu au avut implicare efectivă în decizii.

Factorii informali de decizie erau: Bogdan Ștefan Lucov (vărul lui Cotruța, fratele finului de cununie al lui Dorin Cocoș), Alexandru Bittner, Dorin Cocoș și Bartolomeu Finiș – toate nume cu conexiuni politice transpartinice și influență în business și stat.

După publicarea anchetelor jurnalistice (Info Sud‑Est, 2014, detalii aici–2015, detalii aici), primarul Radu Mazăre este chemat la DNA Constanța și, în aprilie 2015, este trimis în judecată pentru abuz în serviciu, inclusiv pentru vânzarea terenului aferent Palatului la un preț subevaluat. DNA cere anularea ambelor contracte contracte (palat și teren).

În rechizitoriu, procurorii au invocat faptul că prețurile nu reflectau realitatea pieței și contractele s-au semnat fără avizul Ministerului Culturii, simulând depășirea dreptului de preemțiune al statului. Conform legii 422/2001, astfel de tranzacții sunt nul absolut, faptele sunt imprescriptibile, iar statul poate solicita restituirea palatului.

Pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța a fost înregistrat recent dosarul 2801/118/2025, prin care societatea Light System SRL formulează pretenții împotriva companiei Mamaia SA, aflată în portofoliul Ministerului Economiei.

Light System SRL este firma care a cumpărat la începutul anilor 2000 fosta Vila Regală din stațiunea Mamaia de la Mamaia SA, societate controlată atunci de stat. Acest demers juridic vine la aproape trei ani după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a consfințit definitiv revenirea fostei Vile Regale în patrimoniul statului român, în urma unui proces de durată ce a implicat mai multe instanțe.

Deocamdată, dosarul nu are stabilit un termen de judecată. Conducerea Mamaia SA a declarat că nu este informată cu privire la motivele concrete ale acțiunii formulate de Light System SRL și a precizat că va oferi un punct de vedere după ce va avea acces la dosar, dacă acesta există.

Sursele judiciare indică faptul că Light System SRL solicită, cel mai probabil, despăgubiri în legătură cu pierderea proprietății, însă motivele exacte ale cererii nu au fost făcute publice.