Mii de paturi goale în spitalele din România. Unele unități medicale au mai mulți șefi de secție decât pacienți

Un nou studiu arată că aproape 50 de spitale din România funcționează cu secții aproape goale, iar unele unități medicale au un grad de ocupare al paturilor sub 5%. Situația nu se limitează la județele mici, ci apare și în spitale din marile orașe, inclusiv în București.

Studiul ASE evidențiază o problemă structurală majoră în rețeaua sanitară publică. Paturile neutilizate reprezintă o resursă care ar putea fi realocată în mod eficient, în special în contextul presiunii crescânde din zona îngrijirilor de lungă durată și paliative. Ajustările propuse de specialiști vizează o reorganizare pragmatică, care să optimizeze capacitatea sistemului medical fără a compromite accesul pacienților la tratamentele necesare.

Conform analizei „Performanța economică și operațională în sistemul de sănătate”, realizată de Academia de Studii Economice (ASE) cu sprijinul rețelei private Regina Maria, 48 dintre cele 353 de spitale publice contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate înregistrează un grad de ocupare de sub 50% al paturilor destinate pacienților acuți. Studiul include doar paturile alocate tratării afecțiunilor acute și exclude secțiile pentru pacienți cronici, care funcționează separat.

Spitalul cu cea mai mică rată de utilizare a acestor paturi este cel de Pneumologie „Sf. Andrei” din Valea Iașului, județul Argeș, unde gradul de ocupare ajunge la doar 4,26%.

În topul unităților sanitare cu cele mai mici grade de ocupare se regăsesc:

• Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ștefan” din București – 18,54%
• Spitalul orășenesc Victoria, județul Brașov – 18,88%
• Spitalul orășenesc Făurei, județul Brăila – 21,75%
• Spitalul general CF Sibiu – 23,69%

Autorii raportului precizează că aceste spitale funcționează mult sub capacitatea declarată, iar numărul redus de pacienți poate reflecta fie o adresabilitate foarte scăzută, fie o organizare care nu mai corespunde realităților din teren.

Foto: Hotnews

1 / 2

Județele cu cele mai mici valori medii de ocupare a paturilor în spitalele publice sunt Ialomița (42,56%), Teleorman (44,25%) și Giurgiu (48,51%), cifre considerabil sub media națională, care este de 54,60%. Conform autorilor studiului, în aceste județe un număr important de paturi rămâne constant nefolosit, fapt ce justifică eventuale măsuri de reorganizare sau redistribuire.

Problema paturilor neocupate nu este specifică doar județelor cu populație mică. Bucureștiul, în ciuda dimensiunii și a numărului mare de pacienți, are spitale în care gradul de ocupare a paturilor pentru pacienți acuți este sub 30%. Printre acestea se numără:

• Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ștefan” – 18,54%
• Spitalul Universitar CF Witing – 26,44%
• Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” – 29,49%

În total, în București sunt 1.213 paturi de acuți care nu sunt utilizate în proporție mai mare de 30%.

Conform studiului, în spitalele din România se pot reduce fără riscuri peste 10.000 de paturi destinate spitalizării continue pentru afecțiuni acute. În unitățile cu grad de ocupare între 0% și 30%, autorii propun eliminarea a jumătate dintre paturi, având în vedere că, și în condiții de creștere temporară a numărului de internări, capacitatea rămasă ar fi suficientă.

Pentru spitalele în care gradul de ocupare este între 30% și 50%, se recomandă o reducere moderată de aproximativ 20% din numărul de paturi.

Una dintre propunerile incluse în analiză vizează transformarea paturilor de acuți subutilizate în paturi pentru îngrijiri cronice sau paliative, domenii în care cererea depășește capacitatea existentă. Autorii consideră că o parte a infrastructurii medicale actuale trebuie adaptată pentru a răspunde acestei nevoi.

De asemenea, se sugerează dezvoltarea unor noi structuri moderne pentru a asigura condiții adecvate pacienților cu boli cronice sau în stadii terminale.

Ministrul Alexandru Rogobete a declarat că în multe spitale din România gradul de ocupare nu depășește 20–30%, iar în unele cazuri există mai mulți șefi de secție decât pacienți internați. Declarația a fost făcută în contextul lansării unor propuneri de reformă pentru eficientizarea rețelei spitalicești publice.