Majorarea cu 50% a indemnizației de creștere a copilului

Părinții de gemeni, tripleți și multipleți vor beneficia de o creștere semnificativă a indemnizației lunare, în urma unei noi reglementări adoptate de Guvern. Conform OUG nr. 164/2022, indemnizația pentru acești părinți va fi majorată cu 50% începând cu al doilea copil născut din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, anunță Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Măsura vine în sprijinul familiilor cu mai mulți copii născuți în cadrul unei singure sarcini, recunoscând astfel nevoile crescute ale acestor familii. Adițional, normele metodologice recent adoptate oferă clarificări privind cumulul de drepturi pentru copiii cu vârsta între 0-2 ani și cei cu vârsta între 3-7 ani. Aceasta specifică faptul că majorarea se va acorda și în situația în care părinții primesc deja indemnizația pentru creșterea unui alt copil.

Un alt avantaj adus părinților constă în facilitățile fiscale suplimentare. Plafonul veniturilor impozabile pentru părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului a fost crescut de la 6.500 de lei la 10.512 de lei. Acest lucru ar putea încuraja mai mulți părinți să opteze pentru concediu, știind că pot beneficia de un venit mai mare fără a fi penalizați fiscal.

Toate aceste modificări vin în contextul transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1158/19. Aceasta își propune să asigure un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor. Un alt obiectiv al directivei este repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei și facilitarea accesului părinților la drepturile de concediu pentru îngrijirea copilului.

Probabilitatea de a avea gemeni sau multipli poate crește datorită factorilor genetici, vârstei mamei, numărului de sarcini anterioare, tratamentelor de fertilitate, etniei sau chiar dietei și altitudinii.

În era modernă, datorită avansului tehnicilor de reproducere asistată, numărul sarcinilor cu multipli a crescut semnificativ.

Reproducerea asistată poate duce la nașterea mai multor gemeni datorită transferului a mai multor embrioni în uter și stimulării ovulației, care crește numărul de ovule disponibile pentru fertilizare. De asemenea, există și posibilitatea divizării unui embrion după transfer.

Frecvența sarcinilor gemelare a crescut cu peste 75% din 1980, în special datorită tratamentelor pentru fertilitate. Deși gemenii apar în aproximativ 1 din 250 de sarcini, majoritatea sunt dizigoti, cu gemenii identici reprezentând doar o treime din sarcinile multiple.

Scăderea natalității este o preocupare majoră în România.

Studiile indică o dorință scăzută pentru mai mulți copii în rândul cuplurilor, cu aspecte financiare ca factor principal în decizia de procreere. Măsuri precum facilitățile pentru creșterea copiilor sau îmbunătățirea accesului la locuințe sunt necesare pentru a stimula natalitatea.

Proiecțiile demografice sugerează că redresarea fertilității este esențială pentru îmbunătățirea situației demografice. Ameliorarea stării economice nu schimbă neapărat comportamentul demografic, iar România trebuie să aibă o viziune realistă pentru a contracara declinul demografic în contextul unei dezvoltări durabile.

Conform INS, evoluția fertilității în România este marcată de o tendință descendentă, începând cu perioada postbelică. Excepția a fost reprezentată de perioada 1967-1970, când politica natalistă adoptată de guvern a stimulat temporar creșterea ratei fertilității. Totuși, entuziasmul a fost de scurtă durată, fertilitatea generală înregistrând o scădere drastică, cu puncte critice în anii 1966 și 2010.

Fertilitatea se referă la capacitatea unei femei de a avea copii, în timp ce natalitatea indică numărul de nașteri într-o anumită populație. Simplu spus, dacă femeile dintr-o populație au mai mulți copii (fertilitate ridicată), atunci natalitatea în acea populație va fi, de asemenea, mai ridicată. Așadar, fertilitatea și natalitatea sunt interconectate, cu fertilitatea influențând direct rata nașterilor.

De-a lungul timpului, deciziile politice și schimbările socio-culturale au influențat rata totală a fertilității, care a oscilat între momente de creștere și perioade de declin. Un exemplu ilustrativ este legat de avorturi. Liberalizarea avorturilor în anii '50 a avut un impact considerabil asupra fertilității, situație accentuată de reintroducerea restricțiilor în 1966. Chiar și în fața măsurilor autoritare din intervalul 1973-1984, rata fertilității a menținut o traiectorie descendentă. Abolirea legii privind avortul în 1989 a determinat o creștere temporară a ratei avorturilor, dar aceasta a început să scadă pe măsură ce accesul la informații despre contracepție s-a îmbunătățit.

Fertilitatea în România reprezintă un barometru al interacțiunii dintre politici guvernamentale, schimbări sociale și deciziile individuale ale femeilor. Această dinamică subliniază importanța unei abordări integrate în politica demografică, care să țină cont de nevoile și drepturile tuturor cetățenilor.