Dovada că se încearcă distrugerea imaginii publice a lui Victor Ponta și a lui Nicușor Dan: „Gata, au dat iar drumul la “fermă”. Nu mai știu ce să facem” / FOTO

Victor Ponta și Nicușor Dan nu au dus o campanie electorală ușoară din momentul depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale. Ambii au fost târâți în scandaluri numeroase, cel mai recent fiind cel escaladat de Elena Lasconi, care i-a acuzat că s-au întâlnit în secret cu Florian Coldea în decembrie, imediat după anularea alegerilor. Însă înainte de acest episod, de aproape o lună de zile, Nicușor Dan și Victor Ponta au fost atacați de mai multe „ferme de troli”, multe dintre acestea trimiteau boți pe paginile lor de socializare, care au avut ca scop distrugerea imaginii publice și a slăbirii vizibilității profilurilor pe Facebook, TikTok, Instagram și altele.

Victor Ponta este un politician care a fost frecvent atacat după ce și-a depus candidatura la prezidențiale și a fost exclus din PSD. Marcel Ciolacu și alți lideri ai partidului au declanșat o întreagă campanie împotriva fostului premier al României, deși, în urmă cu doar câteva luni, Ciolacu declara că Victor Ponta este unul dintre oamenii de care țara noastră are nevoie.

Actualitate.net l-a contactat pe Victor Ponta după ce, pe contul personal de Facebook, am publicat un sondaj legat de alegerile prezidențiale. Fără să enunțăm numele candidaților, ci doar un screenshot cu cei 11 candidați, au apărut mai multe mesaje de la mai multe conturi neasociate cu pagina. Aici și postarea.

„Gata, au dat iar drumul la “fermă”. Nu mai știu ce să facem. Dar marile noastre instituții Ancom - CNA - MAI - SRI nu fac nimic.”, a declarat Victor Ponta pentru Actualitate.net.

În ultima lună, s-a lucrat la o campanie agresivă în mediul online împotriva lui Victor Ponta, care susține că știe și cine sunt vinovații: gașca PSD. „Bogdan Popescu de la PSD. Știu sigur. Are cei mai mulți bani, dar și cea mai mare protecție politică. Facem plângeri în fiecare zi. Și la TikTok, și la instituțiile românești. Deocamdată, fără efect. Data trecută a fost Paștele. Acum e weekendul, vine 1 Mai.”, a declarat Victor Ponta pentru Actualitate.net, cu câteva zile înainte.

Mesajele au fost distribuite de conturi create recent, care păreau a fi coordonate în mod deliberat, având drept obiectiv influențarea opiniei publice și compromiterea imaginii lui Victor Ponta în spațiul public.

Am analizat profilurile fiecărui cont în parte și am observat că nu aparțineau unor persoane reale, ci erau operate de boți, creați aparent pentru a simula activitate umană. Am semnalat acest aspect și în postările mele, tocmai pentru ca oamenii să conștientizeze natura manipulativă a acestor acțiuni și să înțeleagă ce se petrece, de fapt, în spatele lor.

Boții i-au atacat paginile de socializare deținute de Victor Ponta și au scăzut dramatic vizibilitatea paginii. Boții au același efect și pe profilurile altor creatori de conținut, cum se arată în exemplul din galeria foto

1 / 5

Ulterior, am șters mesajele boților, după ce am văzut că pagina a fost afectată de comentariile boților. Cum funcționează acest lucru? Este simplu. Când Meta (compania-mamă a Facebook) detectează activitate suspectă legată de mesaje de tip „bot” (adică automate, nesolicitate sau generate de programe software) în postările unui creator de conținut, pot avea loc mai multe acțiuni, în funcție de gravitate și de natura activității. Iată ce se poate întâmpla:

• Facebook poate reduce automat distribuirea postărilor afectate în feed-ul urmăritorilor. Acest lucru nu este notificat direct creatorului, dar se observă printr-o scădere semnificativă a engagement-ului (like-uri, comentarii, distribuiri).
• Dacă Meta consideră că botii sunt folosiți pentru a manipula artificial engagementul, poate suspenda reclamele sau opțiunile de monetizare (ex: Stars, Abonamente, Brand Collabs Manager); bloca posibilitatea de a posta în anumite grupuri sau pe pagină pentru o perioadă.

Victor Ponta ne-a declarat că doar săptămâna trecută peste 20 de mii de conturi i-au dat like la pagina de socializare și au lăsat comentarii compromițătoare la adresa sa. „20.000 în ultimele 24 de ore. Toate din afara UE ! Și normal că orice postez eu nu mai trece de 5.000 de vizualizări! Înainte aveam peste 80.000 de vizualizări la fiecare postare.”, a mai spus Victor Ponta pentru Actualitate.net.

Peste 20 de mii de conturi false s-au abonat la profilurile lui Victor Ponta de pe social media, care au venit și cu un val mare de comentarii negative. Astfel, paginile deținute de Victor Ponta pe TikTok și Facebook nu au mai avut aceeași vizibilitate.

1 / 4

„După povestea cu anularea alegerilor din cauza interferențelor externe, nu au făcut absolut nimic în practică. În cazul meu, eu i-am sesizat și le-am cerut să blocheze orice cont din afara Europei. Au șters 16.000, dar nu au blocat si au venit 20.000 imediat dupa ! In fiecare zi le fac raport - deocamdată fără efect.”, a declarat Victor Ponta pentru Actualitate.net, care a mai spus că nu are foarte mulți oameni angajați din lipsă de buget pentru a combate traficul cibernetic. „Păi am eu asemenea echipe? Nu am subvenții de milioane ca partidele. Am o echipă de 5 oameni. Asta a învățat Romania din experiența noiembrie 2024! NIMIC.”, a mai spus politicianul.

Răspunsul ANCOM după plângerea făcută de Victor Ponta. „În privința situației expuse în sesizarea dumneavoastră, dorim să vă aducem la cunoștință că, potrivit art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind serviciile digitale, furnizorii de servicii intermediare au obligația de a include, în condițiile lor generale de utilizare, informații cu privire la orice restricții pe care le impun în legătură cu utilizarea serviciului lor în ceea ce privește informațiile furnizate de destinatarii serviciului. Totodată, conform art. 14 alin. (4) din Regulamentul privind serviciile digitale, „Furnizorii de servicii intermediare acționează în mod diligent, obiectiv și proporțional în aplicarea și asigurarea respectării restricțiilor menționate la alineatul (1), ținând seama în mod corespunzător de drepturile și interesele legitime ale tuturor părților implicate, inclusiv de drepturile fundamentale ale destinatarilor serviciului, cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă și alte drepturi fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Cartă.” (s.n.)

Astfel, furnizorii platformelor online foarte mari la care ați făcut referire au stabilit, prin intermediul termenilor și condițiilor definite pentru serviciile pe care le furnizează, reguli împotriva utilizării înșelătoare a serviciilor. Posibila utilizare înșelătoare a serviciilor poate fi adusă la cunoștința marilor platforme online relevante de orice persoană sau entitate. Aceste aspecte au fost transmise de ANCOM și personalului de campanie al candidaților la alegerile prezidențiale, cu ocazia unei prezentări ce a avut drept scop indicarea conceptelor și a mecanismelor introduse prin Regulamentul privind serviciile digitale, precum și a rolului ANCOM în calitate de coordonator național al serviciilor digitale.”

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, afirmă că rețelele sale de socializare au fost ținta unui atac coordonat cu sute de mii de conturi false care postează mesaje elogioase. Candidatul independent la prezidențiale susține că această activitate suspectă ar putea duce la blocarea paginilor sale oficiale.

Nicușor Dan a denunțat o operațiune digitală de amploare, despre care afirmă că are scopul de a-i compromite vizibilitatea online. Potrivit acestuia, conturile sale de pe rețelele de socializare au fost brusc asaltate de interacțiuni false care îl laudă într-un mod nefiresc, ceea ce ar putea activa filtrele de „manipulare” ale platformelor și duce la suspendarea paginilor.

„A început o activitate pe Instagram, unde aveam 70.000 de urmăritori și în două zile avem 180.000. E cel mai puțin important cont. Facebook, platforma cea mai importantă, unde la postările noastre aveam 600-700 de distribuiri, acum avem două postări cu 100.000 de distribuiri”, a explicat candidatul la prezidențiale în aprilie, când a sesizat ce se întâmplă.

El a adăugat că fenomenul s-a extins și pe TikTok: „Azi a început atac pe TikTok. Noi facem postări, avem 400-600 de distribuiri, iar acum avem patru postări cu 100.000 de distribuiri.” Toate aceste cifre mari au dus, de fapt, la o scădere a paginilor, întrucât interacțiunile nu corespund activității obișnuite a conturilor.

Potrivit lui Nicușor Dan, ceea ce atrage atenția este faptul că mii de comentarii apar într-o limbă română incorectă, provenind de la conturi cu locații precum Vietnam, Pakistan, Brazilia sau Indonezia. Acesta este un indiciu puternic, spune el, că ar fi vorba despre boți – conturi false controlate automat, folosite pentru a manipula algoritmii rețelelor sociale.

Pentru a contracara acest risc, Nicușor Dan a afirmat că a depus plângeri la mai multe instituții din România și din Uniunea Europeană.

Pe 1 mai 2025, Elena Lasconi, lidera USR și candidat potențial la alegerile prezidențiale, a provocat un scandal politic major după ce a publicat pe Facebook mai multe fotografii despre care a susținut că ar fi fost realizate în cadrul unei întâlniri secrete între fostul premier Victor Ponta, primarul general Nicușor Dan și fostul șef operativ al SRI, Florian Coldea. În postarea sa, Lasconi a sugerat că această întâlnire ar fi avut conotații conspiraționiste, afirmând că „au rezervat o masă și au amanetat România”, insinuând o înțelegere ocultă între cei trei.

Lasconi publică imagini cu Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. Ce spun primarul Capitalei și fostul premier al României: „Falsuri grosolane sunt propagate prin „Joker”-ul Lasconi! Să vă fie rușine, ticăloșilor”

În seara zilei de 1 mai 2025, Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a publicat pe rețelele sociale mai multe fotografii care, potrivit afirmațiilor sale, îi surprind pe Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea ieșind din aceeași clădire, în aceeași seară. Elena Lasconi susține că a primit aceste imagini prin e-mail și le-a prezentat ca dovadă a unei presupuse întâlniri secrete între cei trei, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale din

Reacțiile nu au întârziat să apară. Victor Ponta a respins categoric autenticitatea imaginilor, acuzând-o pe Lasconi de manipulare și defăimare. Acesta a depus o plângere penală la DIICOT împotriva Elenei Lasconi, acuzând-o de fals informatic și înșelăciune. La scurt timp, și Nicușor Dan a negat orice întâlnire privată cu Florian Coldea sau Victor Ponta și a înaintat la rândul său o plângere penală similară.

Elena Lasconi a susținut că reacțiile celor doi sunt o dovadă că „deranjează sistemul” și că postarea ei a fost menită să atragă atenția asupra unor posibile înțelegeri dăunătoare interesului public. Ea nu a prezentat însă dovezi suplimentare privind contextul real al fotografiilor, iar veridicitatea acestora a fost contestată public de cei implicați. Nu s-a dovedit nici până acum dacă pozele sunt reale. Ulterior, s-a găsit și casa în cauză, care aparține unei proprietare din Capitală.

Pe 2 mai 2025, atât Nicușor Dan, cât și Victor Ponta au înaintat plângeri penale la DIICOT împotriva EleneiLasconi în legătură cu fotografiile publicate pe social media pe 1 mai.

Adevărul despre imaginile în care apar Florian Coldea, Victor Ponta și Nicușor Dan. S-a aflat unde este casa. Proprietara vilei: „Au făcut multe poze. Camera de supraveghere a fost acoperită”

Situație excepțională în legătură cu pozele publicate de Elena Lasconi în care apar Victor Ponta, Nicușor Dan și Florian Coldea. Sau cel puțin figurile lor. Buletin de București și Hotnews au identificat casa și au stat de vorbă cu proprietarii vilei cu numărul 13 dintr-un ansamblu rezidențial din Tunari, Ilfov. Lasconi publică imagini cu Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. Ce spun primarul Capitalei și fostul premier al României: „Falsuri grosolane sunt propagate prin „Joker”-ul Lasco

Fermele de troli sunt entități sau grupuri organizate care utilizează rețelele sociale pentru a manipula opinia publică, pentru a dezvălui sau disemina informații false, sau pentru a răspândi mesaje de ură sau de discreditare a unor persoane sau instituții. Acestea sunt de obicei coordonate și pot opera pe diverse platforme online, precum Facebook, TikTok, Twitter, Instagram sau alte rețele de socializare.

Iată cum funcționează în general astfel de „ferme de troli”:

Creează conturi false

Fermele de troli creează adesea conturi false, de obicei nume fictive sau profiluri care par a fi persoane reale, dar care nu sunt. Aceste conturi pot fi folosite pentru a disemina mesaje manipulative, pentru a răspunde negativ la postările unor politicieni sau pentru a amplifica anumite idei într-o manieră coordonată.

Propagă informații false

Unul dintre obiectivele principale ale trolilor este răspândirea de informații false sau denaturate, care pot crea confuzie sau pot încuraja o anumită agendă politică. Aceasta poate include teorii ale conspirației, știri false, sau comentarii de ură. De asemenea, trolii pot manipula publicul să creadă în narațiuni sau evenimente care nu sunt adevărate.

Manipulează oameni de pe toate platformele

Trolii pot fi angajați să participe activ în discuții online, fie pentru a distrage atenția de la teme importante, fie pentru a pune presiune pe anumiți indivizi sau grupuri. Ei pot adresa mesaje provocatoare, să creeze controverse sau să facă atacuri ad hominem (atacuri la persoană).

Fermele de troli pot organiza campanii pentru a amplifica un anumit mesaj, prin distribuirea intensă de postări pe rețelele sociale. Aceste postări sunt distribuite prin multiple conturi false, dar și prin conturi influente care sunt controlate sau care sunt angajate pentru a sprijini un mesaj sau o cauză.

În unele cazuri, trolii pot infiltra grupuri online sau forumuri pentru a submina discuțiile, a provoca ceartă sau a distorsiona conversațiile. Această tactică poate fi folosită pentru a destabiliza un grup de susținători al unei idei sau pentru a discredita liderii de opinie sau politicienii care nu sunt favorabili unei anumite cauze.

Fermele de troli pot acționa într-un mod care influențează procesul decizional al politicienilor sau instituțiilor publice. Prin manipularea opiniei publice, prin răspândirea de mesaje negative și prin destabilizarea dezbaterilor publice, trolii pot pune presiune pe liderii politici pentru a face anumite schimbări în politică.

Unele ferme folosesc boți (programe automate) pentru a distribui mesaje pe rețelele sociale. Acești boți pot fi folosiți pentru a răspândi un mesaj într-un mod rapid și amplificat. De asemenea, pot fi folosite pentru a crea impresia unui consens mai larg decât există de fapt.

Boții (de la „robots”) sunt programe software automate care pot executa sarcini repetitive pe internet, fără intervenție umană. În contextul rețelelor sociale și al fermelor de troli, boții sunt folosiți pentru a simula activitatea unor utilizatori reali, cu scopul de a manipula discuții, de a răspândi mesaje sau de a influența opinia publică. Astfel, boții pot fi programați să posteze același mesaj în sute sau mii de locuri (comentarii, tweeturi, răspunsuri). Boții pot inunda secțiunile de comentarii cu mesaje negative sau insulte la adresa unui politician, activist sau jurnalist. Unii boți pot „vorbi” între ei sau cu alți utilizatori reali pentru a promova idei sau a influența opinii.

Există dovezi că boții au fost folosiți în campanii electorale (inclusiv în SUA, Marea Britanie, Rusia, dar și în Europa de Est) pentru a influența votanții sau pentru a crea haos informațional. Acum și în România.

Boții fac parte dintr-un arsenal mai mare folosit în „războiul informațional” online. Spre deosebire de trolii umani, care răspund creativ și contextual, boții lucrează în masă și automatizat, dar pot fi la fel de periculoși pentru sănătatea spațiului public digital.

Cum recunoști boții? - au nume ciudate sau generice (ex: @john12349001), postează foarte des, inclusiv noaptea, comentariile lor sunt repetitive, lipsite de context sau conțin doar linkuri, nu răspund natural la întrebări, au poze de profil generice sau furate.

Așadar, fermele de troli pot lansa atacuri pe termen lung asupra unui individ sau unei organizații. Aceste campanii pot consta în postări repetate de mesaje negative sau comentarii de ură, menite să afecteze reputația victimei. Uneori, trolii pot crea un „efect de bulgăre de zăpadă” în care atacurile se amplifică în timp, afectând percepția publicului asupra unui subiect.

Aceste activități sunt adesea finanțate de actori politici, grupuri de interese, sau chiar agenții guvernamentale care doresc să influențeze rezultatele politice sau sociale. De asemenea, multe dintre aceste tehnici sunt ilegale sau etic necorespunzătoare, iar unele țări au început să ia măsuri pentru a reglementa activitățile de trolling și dezinformare online.

Victor Ponta și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 pe 6 martie 2025, în cadrul unei conferințe de presă în care și-a prezentat programul electoral intitulat „România pe primul loc” .

Ulterior, pe 12 martie 2025, el și-a depus oficial candidatura la Biroul Electoral Central (BEC), afirmând că „România are nevoie de un nou început” și criticând anularea alegerilor anterioare, precum și blocarea unor candidați de către sistemul politic .

Candidatura sa a fost înregistrată ca independentă, iar Ponta a declarat că a strâns cele 200.000 de semnături necesare pentru înscrierea în cursă. Intrarea sa în cursă a avut loc după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă, deschizând astfel competiția electorală pentru alegerile programate în mai 2025 .

Candidatura lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale din 2025 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) prin două sesizări depuse de persoane fizice: Cristian Adrian Secu și George Andrei Tănără. Aceste contestații vizau decizia Biroului Electoral Central de a-i valida candidatura independentă. Printre acuzațiile aduse se numărau presupusa tentativă de lovitură de stat prin constituirea USL, plagierea tezei de doctorat și o orientare pro-Rusia.

CCR a respins ambele contestații în ședința din 15 martie 2025, cu unanimitate de voturi, stabilind că nu există motive legale pentru a invalida candidatura lui Victor Ponta. Decizia a este definitivă și a fost comunicată Biroului Electoral Central.

Nicușor Dan, actualul primar general al Capitalei, a decis să intre în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2025 în calitate de candidat independent. Deși anterior afirmase că intenționează să continue la Primăria București, el a anunțat în martie 2025 că va candida la funcția supremă în stat, argumentând că România traversează „cel mai dificil moment de după Revoluție” și are nevoie de o schimbare profundă în modul în care este guvernată.

Pe 7 martie 2025, Nicușor Dan și-a depus oficial candidatura la Biroul Electoral Central, prezentând 240.000 de semnături de susținere. A fost validat ulterior atât de BEC, cât și de Curtea Constituțională. Deși este candidat independent, a primit sprijin politic din partea unor formațiuni de dreapta, precum Forța Dreptei și PMP, ulterior și de la USR. El a transmis că „vocea oamenilor se va auzi mai mult decât a politicienilor”, sugerând că dorește să schimbe relația dintre cetățeni și stat.

Candidatura sa nu a fost lipsită de controverse. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a depus o plângere penală pe numele său la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, acuzându-l de nereguli privind gestionarea fondurilor strânse în perioada de pre-campanie. AEP a verificat documentele depuse și a identificat posibile fapte penale, fără a oferi public detalii suplimentare.

De asemenea, Nicușor Dan a fost asociat indirect cu un episod delicat: unul dintre liderii care și-au exprimat susținerea pentru el este un reprezentant al Alianței Maghiare din Transilvania, sancționat anterior pentru că a făcut salutul nazist într-un context public. În plus, candidatul a anunțat că va depune plângere penală împotriva celor care au distribuit pliante electorale false, în care era prezentat ca fiind susținut de Klaus Iohannis, sugerând o încercare de manipulare a electoratului.

Contextul alegerilor și miză personală

Alegerile prezidențiale din 2025 au loc într-un climat politic complicat, după anularea scrutinului anterior programat pentru decembrie 2024. Acest nou calendar electoral oferă candidaților independenți o șansă mai mare de a se poziționa ca alternativă la partidele tradiționale. Nicușor Dan mizează pe imaginea sa de tehnocrat și reformator, spunând că vrea să redea cetățenilor încrederea în instituțiile statului și că este deschis colaborării cu toate forțele pro-europene.

Deși pleacă din postura de outsider în această competiție, experiența sa în administrația locală și susținerea unor partide din dreapta politică îi oferă un start solid în cursa electorală. El se prezintă ca o alternativă la actuala clasă politică, susținând că „statul a fost confiscat de grupuri de interese” și că este timpul pentru o reformă reală.