Centralele de apartament, interzise la noi în țară
Redacția
Schimbări semnificative urmează să fie implementate în România conform directivei de eficiență energetică a Comisiei Europene. Aceasta prevede eliminarea treptată a centralelor de apartament pe gaz până în 2040, marcând un pas major în direcția eficienței energetice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
România se pregătește pentru o schimbare majoră în sectorul energetic, în linie cu noile reglementări impuse de Comisia Europeană. Această transformare, care vizează eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, are ca punct central interzicerea centralelor de apartament pe bază de gaze până în anul 2040.
Decizia, adoptată de Parlamentul European, reprezintă un efort concertat de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de obiectivele sale de decarbonizare și eficiență energetică.
Pentru a înțelege amploarea și impactul acestei decizii, este esențial să examinăm detaliile directivei și implicațiile sale pentru România.
În primul rând, trebuie să ne concentrăm asupra conținutului directivei și a raționamentului din spatele acestei decizii.
Potrivit Comisiei Europene, directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) are ca scop principal sprijinirea eforturilor de decarbonizare a clădirilor din întreaga Uniune.
Prin aceasta, se urmărește îmbunătățirea calității vieții, reducerea facturilor la energie și, nu în ultimul rând, stimularea independenței energetice a Europei. Acest acord marchează un punct de cotitură în politicile energetice ale Uniunii, punând bazele unei piețe a clădirilor mai puțin poluante.
În ceea ce privește România, directiva impune eliminarea graduală a centralelor de apartament pe bază de gaze până în 2040. Asta înseamnă că, pe parcursul următorilor ani, se va asista la o tranziție către surse alternative de încălzire, mai ecologice și mai eficiente din punct de vedere energetic.
De asemenea, se prevede că subvențiile pentru instalarea cazanelor autonome pe combustibili fosili vor fi interzise începând cu 1 ianuarie 2025, constituind un alt pas important în această direcție.
Un alt aspect semnificativ al directivei este tranziția către clădiri cu emisii zero, care va deveni noul standard pentru toate clădirile noi. Ceea ce semnifică faptul că, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile publice și cu 1 ianuarie 2030 pentru cele private, toate clădirile noi din România vor trebui să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero.
Măsura va avea un impact profund asupra modului în care sunt proiectate, construite și utilizate clădirile în România, reprezentând un progres considerabil în direcția sustenabilității.
Pe lângă aceste măsuri, directiva pune un accent deosebit pe promovarea energiei solare. Statele membre, inclusiv România, vor fi obligate să proiecteze clădirile noi astfel încât să faciliteze instalarea instalațiilor fotovoltaice sau termice solare pe acoperișuri.
Această abordare subliniază angajamentul Uniunii Europene de a încuraja utilizarea surselor regenerabile de energie, iar pentru România, aceasta ar putea reprezenta un pas important în direcția independenței energetice și a unui mediu mai curat.
În încheiere, acordul provizoriu privind această directivă trebuie să fie adoptat oficial de Parlamentul European și de Consiliu pentru a intra în vigoare. După finalizarea acestui proces legislativ, noua legislație va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, marcând începutul unei ere noi în peisajul energetic al României.
Este esențial ca toți actorii implicați – de la guvern la consumatori și industrie – să fie pregătiți pentru această tranziție și să colaboreze pentru a asigura o implementare eficientă și durabilă a noilor reglementări.
Această transformare nu este doar o provocare, ci și o oportunitate pentru România de a avansa în direcția unui viitor energetic mai sustenabil și mai responsabil.
Prin adoptarea acestor măsuri, țara noastră poate deveni un model în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de mediu la nivel continental.
