Ce boli dezvoltă copiii care stau cu ochii în ecrane. Ce descoperă părinții mult prea târziu

Dependenţa de ecrane afectează tot mai mulţi adolescenţi în şcoli şi în familie, manifestându-se prin dificultăţi de concentrare, tulburări ale somnului şi probleme emoţionale. Specialişti în sănătate mintală atrag atenţia că nu doar durata, ci şi tiparul de utilizare — comportament compulsiv şi interferenţă cu viaţa cotidiană — determină riscurile cele mai mari, iar intervenţiile eficiente combină limite clare, educaţie şi, la nevoie, evaluare de specialitate.

Dependenţa de ecrane nu mai este o expresie metaforică. Pentru unii adolescenţi, folosirea intensă a smartphone-urilor, jocurilor online şi reţelelor sociale urmează un tipar care seamănă cu cel al dependenţilor comportamentali.

Psihiatrii şi psihologii raportează creşterea cazurilor în care utilizarea digitală interferează cu somnul, şcoala şi relaţiile cu familia.

Cercetările recente arată legături consistente între tipare problematice de utilizare şi simptome de depresie şi anxietate, iar studiile longitudinale identifică comportamentul compulsiv drept factor de risc mai relevant decât simpla „cantitate” de timp petrecută în faţa ecranului.

Dependenţa de ecrane se traduce printr-o combinaţie de semne comportamentale, emoţionale şi fizice. Din perspectiva clinică, specialiştii urmăresc:

Interferenţa cu responsabilităţile

Teme nefinalizate, scăderea mediei şcolare, neglijarea igienei personale sau a activităţilor sociale.

Comportament compulsiv

Verificări frecvente ale telefonului, nelinişte când dispozitivul nu este la îndemână, pierderea controlului asupra orelor petrecute online. Studiile arată că aceste semne compulsive sunt mai predictive pentru tulburări emoţionale decât simplul număr de ore.

Tulburări de somn

Adorm târziu, au somn fragmentat, oboseală continuă — efectele luminii albastre şi stimularea cognitivă dinaintea somnului reduc secreţia de melatonină şi perturbă ritmul circadian. Aceste perturbări explică parţial problemele de concentrare şi dispoziţie raportate de adolescenţi.

Semne emoţionale

Iritabilitate când accesul la ecran este limitat, retragere din activităţi sociale faţă-în-faţă, schimbări ale stimei de sine determinate de comparaţii pe reţelele sociale. Cercetările indică asocierea dintre utilizarea problematică a smartphone-ului şi creşterea simptomelor depresive.

Psihiatrii atrag atenţia că trebuie făcută distincţia între utilizare intensă şi utilizare problematică. Un număr mare de ore petrecute pe ecran nu echivalează automat cu dependenţă, dacă activitatea nu interferează cu viaţa adolescentului. Totuşi, când există pierdere de control, simptomatologie de sevraj (anxietate, iritabilitate) şi afectare funcţională, se impune evaluare clinică.

Meta-analize şi recenzii sistematice semnalează o asociere între timpul şi tiparele de utilizare şi problemele de sănătate mintală la tineri, inclusiv simptome depresive şi anxioase. Atunci când utilizarea este compulsivă, riscul pentru consecinţe severe creşte, arată studiile de specialitate.

• Experţii în somnologie avertizează efectul dublu: lumina ecranelor întârzie adormirea, iar conţinutul interactiv inhibă relaxarea necesară pentru un somn odihnitor. Intervenţii simple — pauze de ecran înainte de culcare, eliminarea dispozitivelor din dormitor — produc îmbunătăţiri măsurabile ale calităţii somnului.
• Studii longitudinale recente raportează că adolescenţii cu tipare „adictive” de utilizare au risc mai mare de idei suicidare şi dificultăţi emoţionale, ceea ce obligă la grijă sporită şi la abordări terapeutice adaptate, nu doar la limitări stricte. Intervenţiile inspirate din tratamentul dependenţelor comportamentale (terapie cognitiv-comportamentală, managementul impulsurilor) s-au dovedit promiţătoare.

Psihologii recomandă o combinaţie de reguli familiale clare, educaţie digitală şi alternative atractive. Iată un plan în paşi, bazat pe recomandările organizaţiilor şi pe dovezi ştiinţifice:

Stabiliţi reguli negociate, nu interdicţii autoritare

Recomandarea AAP este să elaboraţi un „plan media” familial adaptat nevoilor copilului şi familiei, nu o limită universală de ore. Regulile trebuie clare, consecvente şi explicate.

Protejaţi somnul

Eliminaţi dispozitivele din dormitor, impuneţi „timp fără ecrane” cu 60–90 minute înainte de culcare şi folosiţi setări de reducere a luminii albastre în orele serii. Studiile arată îmbunătăţiri ale adormirii şi calităţii somnului când aceste reguli sunt aplicate.

Prioritizaţi responsabilităţile şi activităţile offline

Teme şi activităţi casnice înainte de accesul la jocuri şi reţele sociale. Încurajaţi sportul, hobby-urile creative şi întâlnirile faţă-în-faţă cu prietenii.

Monitorare transparentă

Discutaţi deschis despre aplicaţii şi comportamente online. Evitaţi „spionajul”; în schimb, folosiţi instrumente de control parental cu acordul adolescentului pentru a urmări pattern-urile, nu fiecare conversatie.

Educaţie despre mecanisme digitale

Explicaţi cum funcţionează algoritmii, ce urmăresc notificările şi de ce unele aplicaţii încurajează revenirea constantă. Înţelegerea reduce impulsivitatea şi rupe misterul „de ce nu mă pot opri”.

Căutaţi ajutor specializat la semne de alarmă

Dacă adolescentul manifestă izolare severă, furie intensă la întreruperea accesului, idei sinucigare sau simptome de depresie/ anxietate, solicitaţi evaluare psihiatrică sau psihologică. Intervenţia timpurie schimbă cursul evoluţiei.