Șeful spionilor ruși, Serghei Narîșkin, anunță împărțirea teritoriilor din Ucraina între România, Polonia și Ungaria

Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, a afirmat că Ucraina, în forma sa actuală, s-a constituit abia în perioada sovietică prin alipirea unor teritorii aparținând altor state. Acesta susține că situația geopolitică ar putea duce la o reconfigurare a granițelor, iar Polonia, Ungaria și România ar avea interese directe în acest proces. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unei mese rotunde cu tematică istorică organizate la Moscova.

Potrivit lui Narîșkin, granițele Ucrainei au fost stabilite artificial, iar destrămarea sa ar putea determina statele vecine să revendice regiunile pe care le-au pierdut în trecut. „Peste tot, în special în Europa de Est, se discută despre o posibilă dezintegrare a Ucrainei și despre soarta teritoriilor sale”, a declarat acesta.

Referirile la România și fostele sale teritorii

Oficialul rus a adus în discuție Bucovina de Nord și sudul Basarabiei, regiuni incluse în Ucraina după 1940, afirmând că ele au rămas în atenția României. Narîșkin a amintit și o declarație a Parlamentului României din 1991, care contesta rezultatele referendumului pentru independența Ucrainei în aceste zone. „O parte din teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord continuă să fie de interes pentru România”, a spus acesta, fără a detalia implicațiile unei asemenea perspective.

În plus, Narîșkin a făcut referire la o posibilă reevaluare a deciziilor luate în perioada sovietică, sugerând că statele afectate ar putea avea un cuvânt de spus în viitorul regiunii. Declarațiile sale vin în contextul unor tensiuni sporite în estul Europei și al conflictului din Ucraina.

Ungaria și Polonia, actori interesați?

În ceea ce privește Ungaria, Narîșkin a menționat Transcarpatia, regiune cu o istorie îndelungată în cadrul regatului maghiar, dar cedată succesiv altor state după Primul Război Mondial. Șeful spionilor ruși a ținut să spună că maghiarii din Mukachevo nu au fost aduși acolo de Stalin, ci reprezintă o populație istorică. De asemenea, a reamintit de un referendum organizat în regiune înainte de destrămarea URSS, prin care locuitorii au susținut autonomia Transcarpatiei, fără ca autoritățile de la Kiev să dea curs rezultatului.

Polonia a fost și ea inclusă în analiza lui Narîșkin, care a susținut că țara a avut mereu o atitudine consecventă în revendicarea regiunilor estice pe care le-a pierdut în 1939. „Polonia se uită la Liov și nu fără motiv”, a afirmat acesta, făcând referire la legăturile istorice ale orașului cu statul polonez. Oficialul rus a mai evocat tensiunile istorice dintre polonezi și ucraineni, susținând că acestea au rădăcini adânci.

În contextul actual, în care Ucraina continuă să lupte pentru suveranitatea sa, astfel de poziții oficiale din partea Rusiei pot contribui la escaladarea tensiunilor. Rămâne de văzut cum vor reacționa statele europene vizate și ce măsuri diplomatice vor fi luate pentru a clarifica aceste aspecte.