România se califică parțial în spațiul Schengen din martie 2024
România și-a consolidat poziția europeană prin ajungerea la un acord politic semnificativ împreună cu Austria și Bulgaria, pentru extinderea Spațiului Schengen. Începând cu martie 2024, România va face parte din acest spațiu, dar doar cu frontierele aeriene și maritime, marcând un pas important în integrarea sa europeană.
Acordul, anunțat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a fost negociat pe 23 decembrie 2023 și a urmat o serie de discuții intense pe canale diplomatice între ministerele de interne și de externe ale celor trei țări, precum și la nivelul misiunilor diplomatice la UE. Procesul de includere în Schengen necesită acordul tuturor statelor membre ale UE, iar negocierile vor continua și în viitorul apropiat.
MAI a exprimat recunoștința față de Președintele României, Primul Ministru, Ministerul Afacerilor Externe, Comisia Europeană, Președinția spaniolă a UE, și în mod special MAI din Austria și Bulgaria pentru sprijinul acordat în aceste negocieri.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a salutat această realizare, subliniind avantajele imediate pentru România, în special pentru Portul Constanța, și exprimând încrederea că negocierile pentru frontierele terestre se vor încheia pozitiv în 2024. El a recunoscut eforturile guvernamentale din ultimele 5 luni, care au dus la acest rezultat semnificativ.
Decizia Olandei de a sprijini extinderea Schengen cu România și Bulgaria a jucat un rol crucial. După o dezbatere aprinsă în parlamentul olandez și o schimbare de poziție a premierului interimar Mark Rutte, Olanda a decis să nu se mai opună intrării celor două țări în Schengen.
Austria a pus condiții clare pentru acceptarea României și Bulgariei în „Air Schengen”, cerând Comisiei Europene progrese semnificative în protecția frontierelor externe ale UE și o triplare a numărului de polițiști de frontieră. Aceste condiții subliniază importanța securității la nivelul UE și necesitatea unei abordări coordonate în gestionarea migrației și azilului.
Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen reprezintă un moment istoric pentru ambele națiuni, deschizând noi oportunități și consolidând integrarea lor în structurile europene. Este un pas semnificativ spre o Europă mai unită și mai sigură.
Integrarea României în Spațiul Schengen, limitată inițial doar la frontierele aeriene și maritime, reprezintă un progres important, dar nu constituie o realizare completă, în special din punct de vedere comercial.
Majoritatea comerțului internațional, în special în Europa, se desfășoară prin transport terestru. Fără includerea frontierei terestre în Spațiul Schengen, România nu va putea beneficia pe deplin de avantajele circulației libere a mărfurilor. Acest lucru poate însemna întârzieri suplimentare la frontiere,
Transportul rutier și feroviar rămâne esențial pentru comerțul european. Restricțiile la frontierele terestre impun încă controale de securitate și vamale, care pot duce la congestionări și întârzieri. Aceasta poate afecta negativ fluxurile de transport și logistică, esențiale pentru comerțul intern și internațional.
O integrare parțială în Schengen poate influența competitivitatea economică a României. În timp ce accesul în spațiul Schengen aerian și maritim poate îmbunătăți turismul și anumite aspecte ale comerțului, eficiența completă a comerțului rămâne limitată fără libera circulație la frontierele terestre.
Pentru companiile care se bazează pe lanțuri de aprovizionare transfrontaliere, restricțiile la frontierele terestre pot complica procesele logistice. Aceasta poate duce la nevoia de a dezvolta rute alternative sau la creșterea timpilor de livrare, influențând astfel eficiența operațională.
Deși accesul în Schengen la nivel aerian și maritim este un pas înainte, percepția internațională poate fi aceea a unei integrări incomplete. Aceasta poate influența percepția investitorilor și partenerilor comerciali internaționali asupra stabilității și deschiderii economice a României.
