Lista cu substanțele din vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna. Epidemiologul Doina Azoicăi: „Sunt mai sigure decât preparatele vaccinale clasice”

Conținutul vaccinurilor Pfizer/BioNTech și Moderna a devenit un subiect de discuție controversat, motiv pentru care a fost publicat lista cu substanțe a acestora. Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Doina Azoicăi, susține că vaccinurile anti-COVID sunt mai sigure decât vaccinurile clasice din punct de vedere al substanțelor.

FOTO: Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Doina Azoicăi

Încă din luna decembrie, campania de vaccinare împotriva coronavirus a ridicat multe semne de întrebare, cu toate că au fost oameni care au dorit vaccinul anti-covid.

Foarte multe persoane s-au arătat suspicioase în ceea ce privește compoziția celor două vaccinuri aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

Epidemiologul este de părere că vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna vor ajuta oamenii să se imunizeze împotriva periculosului coronavirus.

„Spre deosebire de vaccinuri clasice - haideți să zicem așa - trebuie precizat că aceste vaccinuri nu au adjuvanți sau conservanți. Asta vizavi de reținerea populației, în legătură cu un conservant cum ar fi thiomersalul. Aceste vaccinuri nu conțin adjuvanți sau conservanți datorită faptului că nu sunt vaccinuri de tip clasic, dar au niște compenente pentru a le face posibil de a fi administrate. Aceste nanoparticule lipidice permit înglobarea acestui ARN, pentru a putea fi administrat într-un preparat vaccinal”, a declarat dr. Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, într-o intervenție la Digi24.

„Sărurile ajută la utilizarea acestui preparat, astfel încât să se adapteze la pH-ul și aciditatea țesutului uman. La fel și sucroza (zaharuri), care este conținută în preparatul vaccinul, este foarte utilă pentru a realiza crioprotecția, adică a realiza protecția produsului în ansamblu, în procesul de congelare”, a declarat medicul epidemiolog.

„Toate aceste componente nu sunt componente care să crească reactogenitatea, ci dimpotrivă, permit administrarea ARN-ului mesager în forma aceasta de preparat vaccinul. De aceea, acesta este posibil să fie făcut la o populație foarte largă, pentru că el nu are caracteristici de reactogenitate și, în plus, are caracteristici de siguranță mult mai crescute decât preparatele vaccinale clasice”, a declarat dr. Doina Asoicăi.

Substanțele din vaccinul Pfizer/BioNTech

- 5 doze într-un flacon de 2 ml

- o doză (0,3 ml) conține 30 micrograme de tip ARN mesager

- colesterol

- clorură de potasiu

- dihidrogenofosfat de potasiu

- clorură de sodiu

- fosfat disodic dihidrat

- sucroză

- apă pentru preparate injectabile

- ((4-hidroxibutil)azanediil) bis (hexan-6,1-diil)bis(2-hexildecanoat) (ALC-0315)

- 2- (polietilenglicol)-2000 -N,N-ditetradecilacetamidă (ALC-0159)

- 1,2-Distearoil-sn-glicero-3-fosfocolină (DSPC)

Substanțele din vaccinul Moderna

- 10 doze a câte 0,5 ml

- o doză (0,5 ml) conține 100 de micrograme de tip ARN mesager

- lipidă SM-102

- colesterol

- acid acetic

- acetat de sodiu trihidrat

- sucroză

- apă pentru preparate injectabile

- trometamol

- clorhidrat de trometamol

- 1,2-distearoil-sn-glicero-3-fosfocolină (DSPC)

- 1,2-dimiristoil-rac-glicero-3-metoxipolietilen-glicol-2000

Ce este ARN MESAGER?

Ministerul Sănătăți a explicat pe rețeaua de socializare Facebook ce este, de fapt, acest ARN mesager și ce efect are asupra organismului în cazul COVID-19.

„Vaccinurile pe bază de ARN mesager împotriva COVID-19 dezvoltate de Pfizer-BioNTech și Moderna nu conțin substanțe care au capacitatea de a modifica ADN-ul.

ARN-ul mesager din vaccin este o copie a unei mici părți din ARN-ul virusului SARS-CoV-2. Această moleculă are rolul de a oferi celulelor noastre instrucțiunile necesare pentru a produce proteina Spike, proteină la care sistemul imun va reacționa prin producerea de anticorpi specifici.

ARN-ul mesager este o moleculă neinfecțioasă, care nu se poate integra în ADN-ul uman și care este repede înlăturată odată ce și-a îndeplinit scopul, acela de a produce proteina Spike”, anunța, pe 17 ianuarie, Ministerul Sănătății, pe Facebook, după ce se născuseră controverse în ceea ce privește modificarea ADN-ului de către ARN-ul mesager.

Campania de vaccinare anti-COVID-19 a început în România pe 27 decembrie.

„Astăzi, 27 decembrie ac, a început campania de vaccinare în România. Debutul campaniei a fost marcat în această dimineață la Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș“ din Capitală. Prima persoană vaccinată a fost Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie a acestui an, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2”, a anunțat Ministerul Sănătății la acea dată, printr-un comunicat de presă.