Cum va fi afectată România dacă va fi adoptată propunerea Comisiei Europene privind alegerea genului de către copii

În octombrie 2025, Comisia Europeană a propus o nouă strategie pentru perioada 2026–2030, denumită „LGBTIQ+ Equality Strategy”, care include măsuri ce permit copiilor să își aleagă legal genul fără restricții de vârstă sau evaluări medicale. Această propunere a stârnit controverse majore în rândul organizațiilor pentru drepturile femeilor și ale copiilor, precum și în rândul unor state membre ale Uniunii Europene. Vom analiza, astfel, detaliile acestei propuneri, argumentele pro și contra, precum și implicațiile pentru România.

Comisia Europeană propune ca recunoașterea legală a genului să se bazeze pe autodeterminare, fără a impune limite de vârstă sau cerințe medicale. Astfel, copiii ar putea solicita schimbarea genului în acte fără evaluări psihologice sau aprobarea părinților.

De asemenea, se propune interzicerea terapiilor care contestă alegerea de gen a copilului. În cazul în care un stat membru refuză să adopte aceste măsuri, ar putea risca sancțiuni financiare din partea Uniunii Europene.

Susținătorii acestei propuneri consideră că autodeterminarea genului este un drept fundamental, care contribuie la protejarea și integrarea persoanelor LGBTIQ+ în societate. Aceștia susțin că recunoașterea legală a genului fără restricții de vârstă ar reduce discriminarea și ar sprijini sănătatea mentală a tinerilor trans. De asemenea, se argumentează că astfel se promovează o societate mai incluzivă și mai tolerantă.

Criticii propunerii avertizează că aceasta ar putea pune în pericol drepturile copiilor și ar putea duce la abuzuri. Ei susțin că eliminarea evaluărilor medicale și a consimțământului părinților ar putea permite influențe externe asupra deciziilor copiilor, fără o înțelegere completă a consecințelor. De asemenea, se tem că interzicerea terapiilor care contestă alegerea de gen ar putea împiedica identificarea unor posibile tulburări psihologice subiacente. Unii activiști pentru drepturile femeilor consideră că propunerea subminează protecțiile bazate pe sex și creează confuzie între identitatea de gen și orientarea sexuală. Documentul îl puteți inspecta aici.

În România, legislația actuală nu permite schimbarea genului în acte fără evaluări medicale și psihologice. Dacă propunerea Comisiei Europene ar fi adoptată, România ar trebui să modifice legislația națională pentru a se conforma noilor reglementări. Aceasta ar putea genera dezbateri intense în societate și în rândul autorităților, având în vedere tradițiile și valorile culturale specifice.

Propunerea Comisiei Europene de a permite copiilor să își aleagă genul legal fără restricții de vârstă sau evaluări medicale a generat reacții politice și sociale semnificative. Deși dezbaterea este în stadiu incipient, diverse grupuri și partide politice au exprimat opinii și au luat poziții față de această propunere.

Formațiuni precum AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) și ARN (Alianța Renașterea Națională) s-au declarat ferm împotriva propunerii. Acestea consideră că autodeterminarea genului în rândul copiilor subminează valorile tradiționale ale familiei și educația morală. AUR, de exemplu, promovează o viziune bazată pe familie, națiune și credință creștină, fiind un critic constant al așa-numitei „ideologii de gen”.

SD (Partidul Social Democrat), în general, s-a opus recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex și parteneriatelor civile. Cu toate acestea, în trecut, au existat semnale că ar putea susține recunoașterea parteneriatelor civile. Să nu uităm și că PSD are legături strânse cu Biserica Ortodoxă Română.

Volt România, un partid european federalist, susține drepturile LGBTIQ+ și promovează multiculturalismul, feminismul și justiția socială. Este posibil ca acest partid să sprijine măsuri care promovează autodeterminarea de gen.

Grupuri precum Coaliția pentru Familie și diverse organizații neguvernamentale au condamnat propunerea Comisiei Europene. Acestea consideră că măsura ar putea duce la abuzuri și ar submina protecțiile bazate pe sex. De asemenea, se tem că interzicerea terapiilor care contestă alegerea de gen ar putea împiedica identificarea unor posibile tulburări psihologice subiacente.

În iunie 2025, aproximativ 30.000 de persoane au participat la un marș în București pentru a cere drepturi egale pentru persoanele LGBTIQ+, inclusiv legislație privind uniunile civile, protecții legale și sprijin pentru tranziția de gen. Această demonstrație a venit ca răspuns la inactivitatea guvernamentală în urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului din 2023, care a criticat România pentru ne-recunoașterea relațiilor între persoane de același sex.

Dacă propunerea Comisiei Europene ar fi adoptată, România ar trebui să modifice legislația națională pentru a se conforma noilor reglementări. Având în vedere contextul politic și social actual, adoptarea unor astfel de măsuri ar putea genera dezbateri intense în societate și în rândul autorităților. Este esențial ca implementarea acestei măsuri să fie însoțită de mecanisme de protecție adecvate pentru a asigura bunăstarea copiilor și a preveni posibile abuzuri.