Afecțiunea gravă de care ajung să sufere 1 din 5 oameni. Cauzele ignorate ale acestei boli mortale

Diabetul devine o problemă tot mai serioasă la nivel global, iar specialiștii atrag atenția că unul din cinci adulți suferă deja de această afecțiune sau prezintă un risc crescut de a o dezvolta. În Marea Britanie, cifrele recente indică 4,6 milioane de persoane diagnosticate cu diabet, cu 200.000 mai multe față de anul precedent. Din total, aproximativ 90% dintre cazuri sunt de tip 2, o formă care poate duce la infarct, accident vascular cerebral, demență și alte probleme grave de sănătate.

Un raport al organizației Diabetes UK, citat de The Times, evidențiază că situația este îngrijorătoare nu doar din cauza numărului ridicat de pacienți diagnosticați, ci și din cauza celor care suferă de diabet fără să știe. Aproximativ 1,3 milioane de britanici au diabet de tip 2 nediagnosticat, iar alte 6,3 milioane se află într-o fază premergătoare bolii.

Trei factori principali determină apariția bolii

Cauzele principale care favorizează diabetul sunt dieta nesănătoasă, excesul ponderal și predispoziția genetică. În cazul diabetului de tip 2, glicemia crește treptat pe parcursul lunilor sau chiar anilor, pe măsură ce organismul devine din ce în ce mai puțin capabil să regleze nivelul zahărului din sânge. În schimb, diabetul de tip 1, o boală autoimună care apare adesea la copii și adulți tineri, evoluează rapid și necesită tratament urgent pentru a preveni complicații severe.

Lipsa unui diagnostic corect și la timp poate avea consecințe grave în ambele forme ale bolii. În diabetul de tip 1, orice întârziere a tratamentului poate pune viața în pericol, în timp ce diabetul de tip 2, netratat corespunzător, poate provoca probleme cardiovasculare, insuficiență renală, leziuni ale nervilor și chiar amputări.

Diabetul afectează organismul în mod complex. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge deteriorează pereții vaselor sanguine, accelerând procesul de îmbătrânire și crescând riscul de infarct, accident vascular cerebral sau alte boli cronice. Simptomele variază de la oboseală și sete excesivă până la infecții frecvente și tulburări de vedere, potrivit Times.

Cine ar trebui să își testeze glicemia?

Un test esențial pentru depistarea diabetului este HbA1c, care măsoară nivelul mediu al glicemiei în ultimele două-trei luni. Valorile de peste 48 mmol/mol indică diabet, iar intervalul 42-48 mmol/mol semnalează prediabet. Specialiștii recomandă testarea regulată pentru persoanele care prezintă un risc crescut.

Institutul Național de Sănătate din Marea Britanie (NICE) sugerează evaluarea periodică a următoarelor categorii de persoane:

• Adulții de peste 40 de ani, cu excepția femeilor însărcinate, care sunt testate separat;
• Persoanele peste 25 de ani din anumite grupuri etnice cu predispoziție genetică;
• Femeile care au avut diabet gestațional sau suferă de sindromul ovarului polichistic;
• Persoanele supraponderale sau obeze;
• Cei cu hipertensiune arterială sau alte probleme cardiovasculare.

Diabetul de tip 1 necesită tratament cu insulină, însă tipul 2 poate fi ținut sub control prin dietă și scădere în greutate. Reducerea consumului de carbohidrați rafinați, cum ar fi pâinea albă, pastele și dulciurile, împreună cu menținerea unei greutăți normale, ajută la prevenirea progresiei bolii.

Dieta este foarte importantă în prevenirea diabetului. O alimentație bazată pe alimente integrale, cum ar fi legume, fructe, cereale integrale, și proteine slabe (carne de pui, pește, leguminoase) ajută la menținerea unei glicemii stabile. Este recomandat să reduceți aportul de zaharuri adăugate și carbohidrați rafinați (cum ar fi pâinea albă, dulciurile procesate), care pot duce la fluctuații mari ale glicemiei. De asemenea, grăsimile saturate și trans ar trebui limitate, întrucât contribuie la creșterea riscului de rezistență la insulină.

Exercițiile fizice sunt, de altfel, o componentă vitală pentru controlul greutății și îmbunătățirea sensibilității la insulină. Activitățile moderate, cum ar fi mersul pe jos (30-60 de minute pe zi), înotul, ciclismul sau chiar yoga, ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și reduc riscul de a dezvolta diabet. Activitatea fizică ajută la controlul nivelului de glucoză din sânge prin creșterea utilizării de insulină de către celulele corpului.

Stresul cronic poate duce la creșterea nivelului de cortizol, hormon care influențează negativ metabolismul și poate contribui la dezvoltarea diabetului. Practicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau activitățile recreative, sunt benefice pentru reducerea stresului și pentru menținerea unui echilibru hormonal sănătos.

Un somn odihnitor de 7-8 ore pe noapte este crucial pentru sănătatea generală și pentru menținerea unui metabolism echilibrat. Privarea de somn poate duce la o creștere a nivelurilor de insulină și zahăr în sânge, crescând riscul de diabet. Somnul insuficient poate, de asemenea, afecta capacitatea organismului de a răspunde eficient la insulină.

Diabetul de tip 1

Este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină, ducând la o lipsă totală de insulină. Diabetul de tip 1 apare de obicei la copii, adolescenți sau tineri adulți și necesită administrarea de insulină pe viață.

Diabetul de tip 2

Este forma cea mai frecventă și apare atunci când corpul nu produce suficientă insulină sau nu o utilizează eficient (rezistență la insulină). Acest tip de diabet este adesea asociat cu factori precum obezitatea, sedentarismul și vârsta înaintată, deși poate apărea și la tineri. De multe ori, diabetul de tip 2 poate fi gestionat cu dietă, exerciții fizice și medicamente orale, dar poate necesita și insulină în stadii avansate.

Diabetul gestațional

Se dezvoltă în timpul sarcinii și afectează femeile care nu au avut diabet anterior. De obicei, dispare după naștere, dar femeile care au avut diabet gestațional au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 ulterior în viață.

Diabetul monogenetic

Este cauzat de o mutație genetică unică. Acest tip de diabet este destul de rar și poate apărea în cazul unor familii cu istorii de diabet ereditar. De obicei, nu necesită insulină, dar poate fi gestionat cu medicamente.

Diabetul secundar

Acest tip de diabet este cauzat de o altă afecțiune sau tratament medical, cum ar fi utilizarea pe termen lung a medicamentelor care cresc glicemia, cum ar fi corticoizii sau anumite medicamente antipsihotice.

Fiecare tip de diabet are cauze și metode de tratament diferite, iar gestionarea fiecărei forme depinde de factori individuali și de stadiul bolii.